Ariile naturale protejate intră în administrarea statului

Guvernul tehnocrat Cioloş a înfiinţat, în 2016, Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) cu speranţa de a impune un cadru unitar şi coerent în administrarea ariilor protejate, mai ales că aproape 400 dintre acestea nu aveau custozi. Cu o singură excepţie, Biosfera Delta Dunării, statul a agreat şi chiar a înlesnit, de-a lungul timpului,  ca ariile naturale să fie administrate şi protejate de diferite entităţi: regii (precum Romsilva), ONG-uri, universităţi, consilii judeţele, primării, societăţi comerciale etc.
De joi, 19.07.2018, termenul de “custode” a fost exclus din legislaţia de mediu, iar o Ordonanţa de Urgenţă impune trecerea tuturor ariilor naturale protejate sub tutela ANANP.
Privit din perspectiva iniţială, actul emis de Guvernul Dăncilă pare firesc şi dă speranţe că vor fi şanse ca ariile naturale să aibă parte de o administrare performantă, susţinută financiar atât din bugetul statului, cât mai ales din fondurile europene.
Din punctul de vedere al multor reprezentanţi ai organizaţiilor non-guvernamentale, Ordonanţa va crea posibilitatea ca anumite fapte care ar distruge echilibrul ecologic (tăieri de arbori în păduri virgine, proiecte imobiliare sau drumuri în ariile protejate) să nu mai poată fi stopate ca până acum. Aceştia vin şi cu exemple concrete, unul dintre acestea – drumul pe care Gabi Firea vrea să-l facă tăind Pădurea Băneasa – fiind prezentat şi de SilvaNews.
De asemenea, oengiştii mai semnalează că ANANP nu are capacitatea să gestioneze ariile naturale protejate, având un număr insuficient de angajați, sub 50.

Ariile naturale protejate din România

Potrivit informaţiilor de la Ministerul Mediului, ariile naturale din România: parcuri naţionale, parcuri naturale, rezervaţii naturale, situri Natura 2000 sunt administrate de custozi diverşi, în baza unui plan de management cercetat şi avizat de autoritatea centrală din doemniu, valabil pe 10 ani. Biosfera Delta Dunării este singura excepţie, statul administrând direct această rezervaţie.

În România sunt 685 pachete de arii naturale protejate contractate (există suprapuneri între diferite categorii şi un contract poate să fie pentru o singură arie protejată sau pentru mai multe). 306 (73% din suprafaţă) au un custode/administrator, în timp ce 379 (27% din suprafaţă) nu au custode/administrator;

• Din 54 parcuri naţionale şi naturale şi situri Natura 2000 care necesită înfiinţarea de structuri de administrare, 42 (78% din suprafaţă) au un administrator, în timp ce 12 (22% din suprafaţă) nu au administrator;
• Din 631 rezervaţii naturale şi situri Natura 2000 care nu necesită înfiinţarea de structuri de administrare, 264 (68% din suprafaţă) au un custode, în timp ce 367 (32% din suprafaţă) nu au custode;
• În perioada 2014-2017, un număr de 134 convenţii de custodie au fost reziliate din motive subiective sau obiective ale custozilor, aceste arii naturale protejate intrând astfel în categoria celor care nu au custode.

Administratori şi custozii ai ariior naturale protejate din România:

• Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva administrează 85 parcuri naţionale, parcuri naturale şi situri Natura 2000, adică 28% din numărul şi 32% din suprafaţa celor date în administrare/custodie;
• 62 organizaţii neguvernamentale administrează 127 arii naturale protejate, adică 38% din numărul şi 21% din suprafaţa celor date în administrare/custodie;
• Consilii judeţene administrează 16 arii naturale protejate, adică 5% din numărul şi 11% din suprafaţa celor date în administrare/custodie;
• Agenţii pentru Protecţia Mediului administrează 15 arii naturale protejate, adică 5% din numărul şi 1% din suprafaţa celor date în administrare/custodie;
• Asociaţii de vânătoare şi pescuit administrează 18 arii naturale protejate, adică 6% din numărul şi 2% din suprafaţa celor date în administrare/custodie;
• Societăţi comerciale administrează 17 arii naturale protejate, adică 6% din numărul şi 10% din suprafaţa celor date în administrare/custodie;
• Ocoale silvice private (de regim) şi proprietari de pădure privaţi administrează 16 arii naturale protejate, adică 5% din numărul şi 18% din suprafaţa celor date în administrare/custodie;
• Primării şi organizaţii de dezvoltare regională administrează 9 arii naturale protejate, adică 3% din numărul şi 5% din suprafaţa celor date în administrare/custodie;
• Institute de cercetare, muzee şi universităţi administrează 14 arii naturale protejate, adică 5% din numărul şi 1% din suprafaţa celor date în administrare/custodie.

Pentru corectitudine, trebuie precizat şi faptul că administratorii şi custozii ariilor naturale protejate au fost supuşi unor evaluări riguroase, respectându-se, cel puţin pe hârtie, regulie impuse de Uniunea Europeană în asemenea cazuri.
Aflaţi AICI care sunt rezultatele ultimului astfel de raport naţional şi veţi descoperi de ce Bucovina e fruntea, iar Banatul-coada!