Date generale
Romania avea in 1800, 8.5 milioane de hecatre de padure, adica 35-45% din teritoriu. De actunci, aceasta suprafata s-a redus continuu, astfel ca in 1974 ajunsese la doar 6.5 milioane de hectare (27% din teritoriu), iar acum suprafata impadurita a scazut sub optimul ecologic. Cauzele acestei reduceri drastice poate fi pusa pe poluarea industriala (cca 6-7%), dar, si mai mult, în carca defrisarilor abuzive si pasunatului excesiv. Situatia produce mari neajunsuri, dat fiind ca posibilitatile de regenerare a padurilor sunt, in prezent, foarte reduse.
De asemenea, un fenomen caracteristic Romaniei este caracterul galopant al uscarii padurilor, din cauza depasirii pragului critic al concentratiei de bioxid de sulf pentru ecosistemul forestier. Sursa principala de emisie a fost activitatea sectorului energetic, cu o pondere de 85%, SO2 provenind din arderea combustibililor cu un continut ridicat de sulf .Productia energetica in Romania este profilata pe valorificarea carbunilor inferiori (41.9% la nivelul anului 1991), a pacurii si gazelor naturale (30.6% in 1991), in timp ce energetica din tarile Europei Occidentale se bazeaza pe carbune de tip nesulfuros, in proportie de 20.2%, si deci, emisiile de SO2 sunt de 10-20 de ori mai reduse.
Repere istorice
Secolul I: – Teritoriul Romaniei de astazi era acoperit de paduri in proportie de 80%,insemnand aproximativ 18 milioane de hectare.
Secolele II si III: – Imperiul Roman se extinde, iar romanii fac defrisari masive in regiunea Olteniei pentru fortificatii si drumuri pavate cu lemn de stejar.
Secolele X-XVIII (se pierd circa 4-6 mil ha): – Defrisari in campii, pentru cresterea suprafetei agricole. Circa 40% din suprafata Romaniei ramane acoperita de paduri.
- 1829-1859 (se pierde circa 1 mil. ha) : – Dupa pacea de la Adrianopole, principatele au dreptul la comert exterior. Se fac defrisari pentru a se cultiva grau pentru export.
- 1864-1914 (se pierd circa 1,3 mil. ha) : – Dupa reforma agrara a lui Cuza, se impropietaresc taranii si cu terenuri impadurite, o parte dintre acestea fiind defrisate pentru agricultura.
- 1918-1935 (circa 1,5 milioane de ha) : – Regele Ferdinand promite pamant soldatilor participanti la Primul Razboi Mondial și se tine de cuvant. Se defriseaza masiv in urma legii de reforma agrara din 1920.
- 1948-1989 (circa 550.000 ha) : – Se defriseaza paduri si pasuni impadurite pentru
- alimentarea marilor combinate de prelucrare a lemnului si a exporturilor.
- 1990-2005 (peste 200.000 ha) : – Creste mult ponderea taierilor ilegale si scade controlul statului, mai ales in cazul padurilor retrocedate.
- 2005-2019 (11.000 ha): sistemele de supraveghere impotriva furturilor par sa-si dovedeasca utilitatea. Creste apetenta pentru impaduriri. Ramane insa problema calitatii padurii. Acesta este in continuare destul de precara. Speciile valoroase (stejarii, fagul, bradul) pierd tot mai mult teren in defavoarea speciilor pioniere (mesteacan, plop, tei) si a celor invazive (artar american, cenușerul).
Va urma.
