Doina Pană s-a dus din fruntea ministerului Apelor şi Pădurilor. Istrate Şteţco (foto), secretarul de stat, este şi el pe picior de plecare. Bistriţenii însă pot fi “mândri”. În fruntea pădurilor va sta tot unul de-al lor: Ioan Deneş. Acesta din urmă fără nicio veleitate în domeniul mediului său cel silvic – dimpotrivă. El va primi postul de ministru deoarece este “omul” fidel lui Radu Emil Moldovan, şeful PSD Bistriţa şi preşedinte al Consiliului Judeţean.

Moldovan, cel care l-a trădat primul pe Victor Ponta în favoarea lui Liviu Dragnea, este unul dintre oamenii care în zona ardeleană a provocat multe neplăceri. Codrul vuieşte că acest om i-ar fi impus Doinei Pană să execute un ordin politic şi să modifice astfel Codul Silvic (Legea 46/2008), promovând Legea 175/2017 privind trecerea unor drumuri forestiere şi a lucrărilor de corectare a torenţilor din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva în domeniul public al unor unităţi administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliilor locale ale acestora.

Ce înseamnă asta? Că de acum, fiecare primărie poate defrişa păduri, chiar aflate în zone şi arii protejate, invocând interesul public, local. Să le transforme în gropi de gunoi!

Acum câteva luni s-a scris despre amendamentul la Codul Silvic susținut de mai mulţi parlamentari PSD, printre care Liviu Dragnea şi Doina Pană, prin care autoritățile locale pot să preia suprafețe de pădure ca să le transforme inclusiv în depozite de deșeuri, la preț mai ieftin.

Aceste modificări au intrat în vigoare şi fac parte din Legea nr. 175/2017, promulgată la 14 iulie de președintele Klaus Iohannis. Până acum, autoritățile locale erau obligate să dea la schimb, pentru o suprafață de pădure preluată din fondul forestier național, un teren de 3 ori mai mare și de 5 ori mai valoros.

După promulgarea Legii 175, autoritățile pot da la schimb terenuri cu o valoare egală și au posibilitatea să transforme orice suprafață de pădure din fondul forestier național în depozit de deșeuri.

Punctual, Moldovan avea nevoie ca această Lege (susţinută fervent şi de Istrate Şteţco, încă secretar de stat la Păduri), să fie promulgată din cauza gropii de gunoi de la Tărpiu – un sat din județul Bistrița-Năsăud unde localnicii sunt asaltați de mirosurile pestilențiale ale gunoiului care se scurge din depozitul construit în pantă.

Ca să închidă gurile celor 700 de localnici din comuna Dumitra, de care aparține satul Tărpiu, președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud şi al filialei PSD, Radu Emil Moldovan, a propus mutarea construcției într-o pădure din apropiere și, ca atare, a avut nevoie ca legea să fie modificată.

Groapa de gunoi în vârful muntelui, ajutor de la PSD

La graniţa cu judeţul Bistriţa, pe o suprafaţă de 4,4 hectare, la o altitudine de 1.086m, în Pasul Mestecăniş, a fost amenajat un depozit ecologic chiar aproape de vârful muntelui şi deasupra a patru localităţi – Valea Putnei, Pojorâta, Mestecăniş şi Fundu Moldovei. Groapa de gunoi ecologică începe chiar de pe marginea drumului european 576, ce leagă staţiunile Vatra Dornei de Câmpulung Moldovenesc.

„Depozitul de deşeuri de la Pojorâta” face parte din  Proiectulul  „Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Suceava”, proiect finanţat din bani europeni şi care prevede amenajarea a două depozite ecologice, una în Pasul Mestecăniş, în comuna Pojorâta, situată la circa 15 kilometri de municipiul Vatra Dornei, şi cealaltă în comuna Moara, la opt kilometri de Suceava. În cele două “depozite ecologice” va ajunge tot gunoiul menajer din judeţul Suceava.

Pentru amenajarea gropii din Pasul Mestecăniş s-au făcut defrişări pe munte, fiind urmate de excavări masive, care au dat peisajului pitoresc un aspect dezolant. Contractul pentru amenajarea gropii a fost semnat în ianuarie 2013 de către pesedistul Cătălin Nechifor, pe atunci preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, cu firma germană Bilfinger Baugesellschaft mbH şi compania românească SC Concret Construct AG SR. Valoarea totală a contractului este de 27,6 milioane de lei, fără TVA.

Idei de Flutur

La sfârşitul anului trecut, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a hotărât ca groapa de gunoi de pe vârful Mestecăniş să fie împrejmuită cu o lizieră de puieţi de tisă de talie mare. Flutur a decis să planteze aceşti puieţi pentru a „rezolva problema impactului vizual” pe care îl are respectiva groapă de gunoi asupra celor ce tranzitează DN 17 şi văd cu o bucată mare de teren a fost defrişată în vârf de munte pentru a amenaja un depozit de deşeuri menajere.

Potrivit contractului, groapa va funcţiona până în 2037, având o capacitate totală de depozitare de 350.000 de tone de gunoi menajer. La presiunea societăţii civile, darea în folosinţă a gropii de gunoi a fost sistată, dar a primit iată, din partea pedediştilor (să-i numim doar pe Liviu Dragnea, Doina Pană, Istrate Şteţco, Radu Emil Moldovan) o importantă mână de ajutor prin Legea 175/2017

1 COMENTARIU

  1. […] ONG-ul Agent Green anunţă că a contactat unsprezece companii care se ocupă cu producția de lemn, dintre care patru dintre acestea au fost de acord să nu folosească lemnul din parcurile naționale și pădurile virgine. Binecunoscuta companie austriacă Holzindustrie Schweighofer a răspuns că va refuza lemnul care provine din cele 13 parcuri naţionale ale Romaniei și din pădurile virgine. Demersul celor de la Agent Green se înscrie în aria ce include şi noul proiect de lege, adoptat de Senat, prin care lucrările de utilitate publică se pot face şi în pădurile virgine. Mai multe amănunte citiţi AICI, despre Gunoaiele pădurii. […]

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here