Membrii familiei Banffy s-au împărţit în trei tabere în procesele de revendicare pe care le-au avut: Eva Banffy a recâştigat  3.600 de hectare de teren în Mureş, menajera lui Banffy a câştigat camerele de la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, iar alţi urmaşi ai clanului Banffy, Bethlen şi Kemény, au pierdut 38.000 de hectare tot în judeţul Mureş.

Familia Banffy are două ramuri: conţii şi baronii. Fiecare dintre acestea are 8-12 subramuri. Una dintre moştenitoarele familiei, Banffy Eva, a decedat în 2009. Ea a fost chemată de către Marius Nicoară pe vremea când acesta era preşedintele Consiliului Judeţean ca să încerce să găsească o rezolvare a revendicărilor din cadrul Muzeului de Artă, care ar fi fost câştigate ulterior în instanţă de către ultima menajeră a unuia dintre membrii familiei Banffy. Ea i-ar fi spus lui Nicoară că semnătura lui Miklos Banffy ar fi fost greşită, deoarece maghiarii semnează de obicei cu numele de familie prima dată, fapt care nu s-a întâmplat în acel document. În schimb, această mică greşeală nu i-a ajutat nici ulterior pe oficialii CJ Cluj. De altfel, Palatul Banffy ar fi putut fi restaurat din fonduri europene dacă nu ar fi existat această cerere de retrocedare.

Legile retrocedării

O parte dintre moştenitorii familiei Banffy au încercat să reformeze o societate veche deţinută de către aceştia, respectiv Gudea Mesterhaza, conform unei surse juridice. În schimb, conform aceloraşi surse juridice, reglementarea legală a procedurilor de restituire este diferită în funcţie de tipul terenurilor. Pentru retrocedarea terenurilor agricole şi pădure se folosesc Legea 18/1990, Legea 169/1997, Legea 1/2000, dar şi Legea 247/2005.

“Marea majoritate au mers pe o pistă greşită şi nelegală, respectiv reconstituirea societăţii conform articolului 26 din Legea 1/2000. Acţionarul nu este proprietar pe o cotă parte din acţiuni, ci el este proprietarul acţiunilor propriu-zise. 80% din procedurile retrocedărilor au fost câştigate în instanţă”, arată sursa juridică menţionată.

Urmaşii Evei Banffy au câştigat 3.600 de hectare în zona Stânceni, în judeţul Mureş.

Pe de altă parte, Prefectura Mureş a câştigat procesul cu urmaşii nobiliari ai familiei Banffy, respectiv Bethlen şi Kemeny. După opt ani de procese cu autorităţile române au pierdut dreptul revendicării a 38.000 de hectare. Culmea este că moştenitorii şi reprezentanţii guvernului în teritoriu îşi susţin punctul de vedere cu tărie şi spun că terenul este al lor de drept. Chiar oficialii Prefecturii Mureş au recunoscut că în afară de familia Banffy au procese de cereri de revendicare în suprafaţă de 70.000 de hectare. În schimb, cea mai mare victorie este împotriva celor doi urmaşi ai prestigioasei familii transilvănene.

Cine a fost contele Miklos Banffy?

Contele Miklos Banffy de Losoncz a trăit între 30 decembrie 1873 şi 6 iunie 1950. El a fost un nobil maghiar, politician şi scriitor de nuvele. Dintre cărţile sale amintim Trilologia Transilvană: Ei au fost număraţi, Ei au fost găsiţi aşteptând şi Ei au fost divizaţi, dar şi Landul Phoenix.

Familia Banffy s-a născut în secolul XV în Transilvania şi a fost una dintre cele mai longevive dinastii ale acestui ţinut. Ei au deţinut un palat Banffy din Cluj-Napoca, care acum găzduiește Muzeul de Artă, dar şi castelul din Bonţida. Membrii uneia dintre ramurile familiei au devenit baroni în 1660, pe când cealaltă parte au devenit conţi în 1855. Din rândul baronilor a provenit şi unul dintre primi-miniştrii Ungariei din secolul XIX, respectiv Dezso Banffy. Pe cealaltă latură, cel mai cunoscut conte a fost Banffy Miklos, care s-a născut în Cluj-Napoca pe 30 decembrie 1873. El a fost în Parlamentul Austro-Ungariei încă din 1901, iar ulterior a fost directorul Teatrului de Stat din Ungaria în perioada 1913-1918.

Cifră: 230.000 de hectare de teren erau revendicate  la nivelul judeţelor Mureş şi Harghita, conform profesorul universitar Ioan Sabău Pop.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here