De la activiștii înfocați pentru mediu la președintele SUA, la companii aeriene și petroliere, cu toții au devenit susținători împătimiți ai împăduririlor extinse.
Dacă în România eforturile în acest sens sunt relativ modeste, în alte țări, precum Marea Britanie, se fac împăduriri masive, cu milioane de copaci noi în fiecare an.
Împăduririle sunt populare deoarece pădurile sunt foarte utile: ajută la menținerea biodiversității, dar sunt și principala sursă de lemn. În plus, filtrează aerul și apa, fixează solul și multe altele. Numai fapte bune!
Arborii sunt faimoși pentru abilitatea lor de a absorbi dioxid de carbon – cel mai răspândit gaz de seră din atmosferă. Chiar și așa, rapiditatea cu care au loc în acest moment schimbările climatice pare să fie greu de oprit doar prin împăduriri masive.
Copacii se dezvoltă greu și trebuie întreținuți în prima parte a vieții, fiind vulnerabili în fața bolilor, dăunătorilor și a fenomenelor meteorologice extreme.
Pentru a fi eficient în ”războiul” cu dioxidul de carbon, un arbore trebuie să ajungă la o vârstă de cel puțin 20 de ani.
Specialiștii citați de BBC spun că nu o plantare masivă de puieți este soluția, ci o împădurire inteligentă, cu atenție la speciile de copaci alese și la beneficiile pe care le obțin localnicii.
Nathalie Seddon, profesor de biodiversitate la Universitatea Oxford, crede că împăduririle nu trebuie impuse, ci trebuie făcute cu implicarea localnicilor.
Ea dă exemplul unui proiect de împădurire din regiunea Humbo, din Etiopia, unde fermierii locali au primit dreptul legal de a exploata viitoarele păduri, cu condiția de a fi instruiți în tainele silviculturii.
”Ideea că poți împăduri orice bucată de pământ este mult prea simplistă. Există riscul să facem mai mult rău decât bine”, mai crede Seddon, citată de BBC.
