Ministerul Apelor şi Pădurilor a scos la iveală, acum mai bine de un an, o nouă strategie de dezvoltare durabilă şi sustenabilă a pădurilor din România, operaţiune de planificare prevăzută a se înfăptui în deceniul 2018-2027.  Potrivit noii organizări, deocamdată pe hârtie, elementul de bază al strategiei este reprezentat de corelarea activității sectorului cu politicile din alte domenii conexe precum mediu, agricultură și dezvoltare rurală, energie, educație, turism.

Viziunea strategiei de dezvoltare a sectorului forestier este, de asemenea, generoasă din punctul de vedere al sintaxei: “O Românie în plină dezvoltare în care sectorul silvic contribuie la bunăstarea oamenilor într-un mod durabil din perspectivă economică, socială și de mediu”, iar obiectivul general consfinţeşte pasiunea strategilor pentru cuvinte şi, probabil, fapte mari: “Armonizarea funcțiilor pădurii cu cerințele prezente și viitoare ale societății românești prin gestionarea durabilă a resurselor forestiere naționale.”

REZULTATELE INVENTARULUI NAŢIONAL FORESTIER: MICI CONTROVERSE

Până la menţionarea în detaliu a noii strategii, trebuie să remarc faptul că anul trecut a fost publicat raportul final (şi tare mult aşteptat) al celui de-al doilea ciclu al Inventarului Forestier Național (IFN). Astfel, societatea românească a putut descoperi astfel că “dracul nu este chiar atât de negru”, deoarece suprafaţa fondului forestier nu a scăzut decât cu 0,12 procente, adică s-a pierdut pădure preţ de vreo 8.000 de hectare, cam cât un ocol silvic de mărime medie. Nu este aşadar, prilej de jale, aşa cum era prezentată situaţia de ONG-urile de mediu.

În plus, ar mai un punct de luat în seamă reprezentat de realitatea că pădurea românească produce mai mult lemn decât se taie. O altă concluzie însă, cumva contradictorie, prezintă imaginea cu tăieri care depăşesc datele exprimate în scriptele silvicilor. Una peste alta, un corolar generat de rezultatele lansate de INF ar putea fi exprimat astflel: în pădurile din România, pentru fiecare metru cub tăiat oficial, se mai taie unul fără acte.

În sprijinul acestei afirmaţii vine tot o raportare a celor de la IFN şi este legată de cifra care reprezintă creşterea anuală la hectar. Această valoare este extrem de improtantă mai cu seamă că este utilizată de mai-marii silvici atunci când este stabilit volumul anual de lemn exploatat în patrie. Potrivit normelor în vigoare (antice şi de demult) se consideră că pădurea noastră înregistreză o creştere anuală de 3 (trei) metri cubi la hectar.

Astfel, în condiţiile că avem 7 (şapte) milioane de hectare de pădure reiese că putem tăia lejer 20 de milioane de metru cubi pe an şi să avem în vedere şi gânduri bune pentru dezvoltarea durabilă. Revenind însă la cifrele specialiştilor de la IFN aflăm că în pădurea românească se înregistrează o creştere mult mai mare, de circa 8,5 mc/an/ha.       Asta înseamnă că, per total, creşterea ar fi de aproximativ 60 de milioane de metru cubi pe an, iar noi nu recoltăm decât o treime! Care este însă adevărul adevărat, nu prea ştie nimeni. Putem doar să evidenţiem realităţile protrivit cărora în prezent calculele oficiale sunt generate de statistici efectuate acum mai bine de o jumătate de veac şi care au fost culese cu mijloace empirice, iar acum socotelile (IFN) se fac după reguli împrumutate de la specialişti occidentali.

Se cuvine, din nou, o concluzie. Dacă am fi putut tăia mai mult, dar n‐am făcut‐o, înseamnă că lemnul netăiat s‐a acumulat în pădure. În ultimii 5 (cinci) ani, creșterea pădurii a fost de 5 x 60 milioane de metri cubi = 300 mil. mc. Noi am tăiat vreo 18 mil. mc pe an, deci un total de 90 mil mc. Asta înseamnă că pădurea românească a înregistrat o acumulare de 210 mil mc.

Cifrele IFN însă spun altceva: avem o creștere de volum a lemnului de 133 de milioane de metri cubi. Unde sunt 78 de milioane de metri cubi în cei 5 ani, adică vreo 15 mil mc/an? S‐or fi evaporat? Sau sunt în economia neagră, scăpați de sub controlul statului, chiar dacă avem radarul pădurilor și inspectorul pădurilor și toate celelalte birocrații care se dovedesc inutile? Piața neagră a lemnului pare să fie egală cu cea oficială. La fiecare metru cub tăiat legal, există și unul tăiat fără acte.

Iată câteva date statistice preluate din ultimul raport al IFN:

Suprafața totală a pădurilor

În         2013:                           7.046.056ha
În         2018:                           7.037.607ha
Evoluție: -0,12%

Volumul de lemn din păduri

În         2013:                           2.221.593.469 mc
În         2018:                           2.354.789.867 mc
Evoluție: +6%

Volumul mediu la hectar

În         2013:                           322mc/ha
În         2018:                           340mc/ha
Evoluție: +5,57%

Creșterea anuală a pădurii

În         2013:                           n/a
În         2018:                           8,46mc/an/ha
Evoluție: n/a.

Îmbucurător este că volumul de lemn din păduri a crescut cu 6% și aproape la fel și volumul mediu la hectar. Avem peste 2 (două) miliarde de metri cubi de lemn în păduri și probabil că peste 5 (cinci) ani vom ajunge la 2,5 miliarde!

CE este IFN?

Inventarul forestier național (IFN) este principalul instrument de evaluare a resurselor forestiere dintr-o țară. El are ca sarcină principală desfășurarea la nivel național a activităților de colectare, gestionare şi analiză a informațiilor privind resursele forestiere, de a publica rezultatele analizelor respective şi de a întocmi studii/scenarii privind dezvoltarea sectorului forestier care să fie utilizate, cu precădere, în procesele de elaborare a politicii forestiere şi de cooperare inter-sectorială.

De asemenea, IFN este principalul furnizor de date pentru raportarea indicatorilor de gestionare durabilă a pădurilor, conform angajamentelor asumate de țara noastră în cadrul Conferinței ministeriale pentru protecția pădurilor în Europa ( MCPFE ). El furnizează, de asemenea, date indispensabile raportărilor pentru Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbarea climei/Protocolul de la Kyoto ( UNFCCC/KP ) şi pentru Convenția privind diversitatea biologică ( CBD ).

Activitatea serviciul IFN constituit în cadrul ICAS este deosebit de complexă, de la culegerea datelor de teren (despre arbori, arborete, lemn mort, soluri forestiere etc.) la fotogrammetrie digitală, analize de laborator și prelucrarea statistică a unui volum imens de date.

Citiți și Starea pădurilor din România, comentată de Academia Română

 

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here