miercuri, octombrie 9, 2024
AcasăAlte știriStrăinii şi pădurile României în perioada interbelică. Ieri italienii, azi austriecii

Străinii şi pădurile României în perioada interbelică. Ieri italienii, azi austriecii

 Cum făceau bani italienii din lemnul exploatat masiv în Carpaţi

Firmele străine au fost prezente pe piaţa românească, inclusiv înainte şi între cele două Războaie Mondiale. De exemplu, capitalul italian era prezent în economia românească în special prin intermediul unor instituţii bancare, care susţineau la rândul lor investiţii industriale.

Cea mai consistentă participaţie a capitalului italian în România în perioada interbelică, prin instituţiile sale financiare, a fost în domeniul exploatării lemnului. În 1926, Societatea Anonimă Forestiera Feltrinelli, cu sediul central în Fiume, îşi construieşte un sediu secundar în Bucureşti şi unităţi de producţie în Tălmaciu (judeţul Sibiu).
Potrivit profesorului universitar Anca Boca Stângaciu, care a dedicat o lucrare investiţiilor italienilor în România anilor 1920-1930, publicată în Revista Bistriţei, Societatea anonimă Forestieră Feltrinelli Tălmaciu a fost creată cu scopul cumpărării de păduri şi a producţiei şi comerţului lemnului.

Capitalul investit de către capitaliştii italieni în societatea din România a fost de 5 milioane de lei, o sumă importantă pentru acea perioadă. Aproximativ 7 milioane de euro, în banii de acum.

Italienii şi-au adjudecat pădurile din zona Sibiului, iar compania Feltrinelli Tălmaciu exploata lemn din pădurile de pe versantul nordic al Făgăraşului, statul român permiţând societăţii să exploateze şi să ridice lemnul din spaţiul forestier respectiv.

Italienii tăiau brazii butuci şi scoteau lemnul din ţară, pe cale navigabilă, prin punctul Olteniţa.  La Tălmaciu funcţiona o fabrică de cherestea şi una de mobilă. Fabrica de cherestea era, la acea dată, cea mai mare fabrică de acest tip din ţară. Anual, aici se produceau 90.000 de metri cubi de scânduri de diferite dimensiuni şi 10.000 de metri cubi de cioplituri şi lemn de foc.

În această fabrică munceau mai bine de 2.000 de angajaţi români. Conducerea toată era formată din italieni.

„În procente, din perspectiva capitalului social înregistrat, Banca Commerciale Italiana şi Foresta S.A. Milano (prin grupul Foresta Română şi Carpatina) au deţinut până la sfârşitul deceniului al treilea aproape 30% din toalul investiţiilor realizate de către capitalul străin în industria forestieră românească, iar Credito Italiano, prin Forestiera Feltrinelli a deţinut aproape 18% din acest total”, explică Anca Boca Stângaciu în Revista Bistriţei.

Acum , principalii exploatatori ai lemnului brut din pădurile noastre sunt austriecii de la Hotzindustrie Schweighofer.

Vedeţi aici ce profit face această companie în România.

Dacă iubești pădurea așa cum o facem și noi, alătură-te cu un Like comunității noastre de pe Facebook.

ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ARTICOLE