Doar în România au rămas pădurile de basm. Nicăieri în Europa civilizată nu mai găseşti atâtea comori naturale despre care am aflat din poveştile copilăriei. Aici, Greenpeace, dar şi alţi cercetători umanişti, au descoperit şi inventariat păduri primare, virgine, de o valoare inestimabilă.
Din păcate însă, în goana după profit şi adulaţie, servili angajaţi în posturi de comandă în Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva fac deseori rabat de la iubirea de pădure şi decid masacrarea acesteia.
Unul dintre cele mai fierbinţi cazuri este reprezentat de exploatările forestiere din Parcul Naţional Semenic. Zonă cu peisaj natural fabulos, cu potenţial de biodiversitate dintre cele mai valoroase a devenit măr al discordiei între oengiştii eco şi hulpavii economici.
De doi ani, războiul este crunt, iar natura suferă cel mai mult.

SilvaNews vă prezintă azi detaliile unei ireale şi nedorite bătălii din care pădurile seculare, primare şi virgine, au de pierdut, dar promit răzbunare!

Aşa începe “povestea”:

  • 30 iunie 2016, ar fi trebuit să fie termenul limită pentru depunerea spre aprobare la Ministerul Mediului a Planului de Management al Parcului Național Semenic – Cheile Carașului (PNSCC). Termenul a fost depășit pentru că Romsilva a amânat procedura pe motiv că ar fi neconformități în elaborarea lui. De fapt, șirul amânărilor se pierde în negura guvernărilor de toate culorile, că au trecut mai bine de zece ani de când un astfel de plan ar fi trebuit să existe. Mai mult, din 2010 există și fonduri în cadrul unui proiect POS pentru asta!

Astfel, se perpetuează situația în care, în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului:

  • 29% din suprafața acoperită de păduri în parc are regim de protecție strictă și integrală; altfel spus în aceste zone e interzis drujbelor și TAF-urilor;
  • 49% este suprafața propusă pentru protecție strictă și integrală în Planul de Management a cărui aprobare Romsilva o amână de aproape 5 ani;
  • 75% este suprafața de protecție strictă și integrală recomandată de IUCN (The International Union for Conservation of Nature) în parcurile naționale.

Trista comedie a ”erorilor”

Încă din momentul în care Romsilva a preluat administrarea PNSCC, elaborarea, avizarea și aprobarea unui Plan de Management ar fi trebuit să fie făcută. N-a fost să fie, dar în 2010 a apărut o rază de speranță, un proiect POS. Nu e o păcăleală, data de start a proiectului ”Elaborarea strategiilor de conservare a planurilor de monitorizare şi acţiunilor de comunicare pentru Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului “SMIS CSNR 1307” a fost 1 aprilie 2010. Și, totuși, există o mare păcăleală: data finalizării proiectului (implicit a planului de management) era septembrie 2011. Până atunci, Academia Română a făcut o recomandare. Iat-o:
”Parcul Național Semenic – Cheile Carașului (PNSCC) formează pentru țara noastră alături de Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița cu care se învecinează o entitate peisagistică cu o biodiversitate unice în Europa. Conform legislației mediului în perimetrul unor asemenea sanctuare naturale, intervenții de orice fel care ar putea modifica morfologia locului și ca o consecuție componența în specii indiferent de natura lor botanică sau zoologică este interzisă.

Materialul prezentat de Administrația PNSCC cu privire la zonarea acestuia, plecând de la cadrul legal, sursele de informare relevante, liniile directoare ale IUCN, vecinătăților dar și a numărului existent de rezervații științifice în incinta Parcului justifică din plin propunerea zonării acestuia. Este acesta motivul pentru care Subcomisia Monumentelor Naturii din cadrul Filialei Timișoara a Academiei Române susține și recomandă spre aplicare zonarea conform materialului întocmit de colectivul Administrației PNSCC prin specialiștii Bogdan Bădescu (responsabil comunități, educație, turism) și Teodora Sinculeț (biolog)”.

Recomandarea Academiei, semnată pe 1 octombrie 2012, se referea la planul în care zonele de protecție ar fi urmat să fie extinse de la 29% la 49%. De ce a fost eludat acest plan? Deoarece ideile experților Administrației PNSCC și ceea ce recomandau specialiștii Academiei Române nu era pe placul politrucilor din Romsilva, care au început să invoce nenumărate ”erori și deficiențe” pentru a nu aviza Planul de Management. De fiecare dată când erorile erau ”remediate”, șefii Romsilva identificau ”alte erori”, iar când și acestea erau remediate, găseau noi și noi ”greșeli, erori și deficiențe”.

Presiuni și amenințări

Dincolo însă de așa-zisele motive oficiale, membrii colectivului de elaborare a planului acuză presiuni și amenințări. Bogdan Bădescu, responsabil cu Comunitățile, educație și turism în cadrul Administrației PNSCC, a declarat pentru România Curată: ”În momentul în care zona de protecție strictă a crescut de la 29% la 49%, conform propunerii noastre, au început blocajul, presiunile, amenințările. Domnul Adam Crăciunescu (fostul director al Romsilva) a venit la mine în birou și mi-a spus că ICAS va face o nouă zonare. Majoritatea discuțiilor purtate cu domnul Dragoș Mihai (șeful Serviciului Arii Protejate din Romsilva) au fost legate de zonare și de rezervația Bârzăvița, restul observațiilor fiind doar pentru a masca aparențele. Toate demersurile lor arată că zonarea deranjează. Au fost tentative de schimbare a membrilor Consiliului Științific de modificare a unor ordine de ministru și multe altele. Parcă suntem într-un film cu mafioți în care famiglia verde acționează. Am suportat toate acestea pentru a asigura protecția și conservarea unei arii protejate de interes național conform legii, interes național în care cred cu tărie”.

Bogdan Bădescu consideră absurdă (și abuzivă) blocarea zonării de către Romsilva, în condițiile în care e obligată prin lege să țină cont de caracterul special al rezervațiilor de pe raza Parcului Național și să le apere de tăiere: ”Culmea, în acest procent de 49%, am inclus rezervațiile științifice Bârzăvița, Buhui – Mărghitaș și Cheile Carașului, care de altfel, conform legii, trebuiau strict protejate chiar și dacă nu le includeam noi în zonare. Orice bun administrator al unui parc național este obligat să procedeze astfel”, afirmă specialistul.

În fapt, Romsilva a jucat la două capete, după cum bate vântul. Conducerile din anii ’90 au solicitat ca Pădurea Bârzăvița să fie declarată rezervație, ceea ce s-a și în întâmplat prin Legea 5 din 2000. Asta pentru că în acea perioadă guvernele promiteau sprijin financiar pentru ariile protejate. Ulterior însă, noile conduceri ale Romsilva au întreprins numeroase demersuri pentru declasarea pădurii de la statutul de rezervație. Motivul principal invocat este că acolo se desfășoară un experiment silvic al Romsilva, ale cărui rezultate științifice au fost publicate în reviste prestigioase din țară și străinătate.

Coincidență (sau nu?) către sfârșitul anilor ’90, industria de cherestea și de mobilă din România intrase în declin, comparativ cu perioada comunistă. Statutul de rezervație era (și este și acum) o oportunitate de dezvoltare, cu promisiuni de ajutor de la Guvern. Tendința s-a inversat după anii 2000, îndeosebi după pătrunderea pe piață a marilor fabrici de cherestea (în frunte cu cele ale Schweighofer Holzindustrie), când cererea de lemn a crescut din nou, exploatarea lemnului din pădurile Românei scăpând de sub control.

Nenumărate variante de plan de management! Toate respinse!

Presiunile și reaua-credință a șefilor Romsilva sunt acuzate și de biologul Administrației PNSCC, Alina Teodora Șinculeț, care a și demisionat în 2014 din funcția de manager de proiect. În demisie (din care prezentăm fragmente mai jos) biologul arată că, de fapt, povestea cu Planul de Management este și mai veche decât anul 2010 (de când zonarea a fost realizată în cadrul proiectului POS, amintit deja), iar numărul variantelor de plan ajunsese deja la 15, număr care vorbește de la sine despre cât de mult își doresc, în mod real, cei de la Romsilva să aibă un Plan de Management.

”Subsemnata, Sinculeț Teodora Alina, demisionez din funcția de manager, în cadrul proiectului. De peste 10 ani, particip activ la elaborarea planului de management al Parcului Național Semenic – Cheile Carașului, ajungând în prezent la varianta 15 după extrem de multe analize, consultări, revizuiri și modificări. Pentru elaborarea planului de management am beneficiat de consultarea și sprijinul permanent al Consiliului Științific și Consiliului Consultativ. În prezent suntem în situația în care: au trecut opt ani de la depășirea termenului prevăzut în contractul de administrare, acest contract fiind încălcat în mod evident fără a se fi luat măsurile legale de reziliere sau remediere a situației. Proiectul este la a VIII-a prelungire și cu toate acestea planul de management nu se înaintează Consiliului Științific pentru avizarea și autorității de mediu pentru urmarea procedurii legale. Motivațiile transmise de reprezentantul legal al Administrației PNSCC la OI/AM pentru justificarea întârzierilor sunt puerile și nefondate. Menționez că în toată această perioadă de 10 ani am depus toate eforturile pentru realizarea și transmiterea spre aprobare a planului precum și pentru respectarea termenelor proiectului. Toate eforturile mele au fost zădărnicite. În această situație, epuizând toate soluțiile de deblocare a situației mă văd nevoită să vă sesizez aceste grave probleme din ultimii opt ani și să-mi depun totodată demisia din calitatea de coordonator al proiectului POS: “Elaborarea strategiilor de conservare, a planurilor de monitorizare şi acţiunilor de comunicare pentru Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului “SMIS CSNR 1307”. Vă rog să luați toate măsurile legale ce se impun pentru că administrarea unui parc național 10 ani, fără a fi făcută în baza unui plan de management nu demonstrează decât că totul a fost superficial (management, conservare, raportare,)”. 

Mai mulți martori au declarat că deși Dragoș Mihai nu era membru în Consiliul Științific al PNSCC, acesta a dat buzna la una din ședințele Consiliului, unde a disecat și criticat aspecte total nerelevante din Planul de Management, făcând o muncă de ”corector” demnă mai degrabă de o secretară, ca la final, când a fost întrebat în ce calitate e prezent la ședință, acesta să declare, conform celor prezenți, că în calitate de ”persoană privată”.
Ciprian Pahonțu, noul șef al Romsilva (fostul consilier al lui Adam Crăciunescu), a propus  schimbarea din Consiliul Științific a lui Silviu Constantin.

Cine răspunde? Penibila explicație a șefului Romsilva 

În declarațiile lui pentru România Curată, fostul șef Romsilva Adam Crăciunescu aruncă vina pe echipa de proiect și spune că va fi trasă la răspundere: ”Știți de ce? Romsilva  o să le impute pentru că băieții ăștia lucrau pentru alte ONG-uri. Și bioloaga, și cu băiatul celălalt, Bădescu. Am avut nenumărate discuții cu ei: «Implicați-vă, băi, în problema asta!». De unde? Ei au avut alte interese în timpul programului. Nu s-au ocupat de proiect. Când s-au speriat, și-au dat demisia, când le-am zis: «Acum o să vă imput Planul de Management, că ați cheltuit niște bani cu firma de la București, cu firmele pe care le-ați făcut fără să le urmăriți, că voi erați responsabili direcți»”.

Bogdan Bădescu a negat acuzațiile lui Adam Crăciunescu și le-a pus pe seama faptului că a deranjat Romsilva prin modificarea zonării: ”Neadevăr și evidentă încercare de manipulare a opiniei publice. Ne-am ocupat de proiect și totul a mers bine până în momentul în care a trebuit să aprobăm planul de management care prevedea o zonă de protecție de 49%. Atunci totul a fost blocat, dar nu de noi, echipa proiectului. Acuzațiile că am făcut firme, că aveam alte interese în timpul programului sunt calomnii realizate într-un mod mediocru și fac parte din ciclul de amenințări și presiuni la care suntem supuși de câțiva ani”.

Și Alina Teodora Șinculeț, biologul Parcului Național, a declarat că afirmațiile lui Adam Crăciunescu sunt neadevăruri și le pune tot pe seama modificării zonării: ”Sunt acuzații eronate și total nefondate, lipsite de adevăr. Niciuna dintre persoanele la care s-a referit în afirmațiile precedente nu a fost încadrată în relații de muncă în cadrul, și nici nu a deținut, direct sau prin interpuși, alte ONG-uri sau firme/societăți comerciale, în București. Situația descrisă de către fostul director general al Romsilva e în totală neconcordanță cu realitatea, iar noi, fosta echipă de proiect, putem aduce în sprijinul afirmațiilor noastre toate documentele și corespondența oficială în legătură cu implementarea proiectului, care certifică exact contrariul celor afirmate de către domnul Crăciunescu. Eforturile noastre în scopul implementării proiectului au fost substanțiale, cu respectarea termenilor contractului de finanțare, până în momentul în care a planul de management, care prevedea o zonă de protecție strictă și integrală de 49%, a trecut în etapa de aprobare. Însă atunci totul a fost blocat, de la nivel de director general Romsilva, nu de noi”.

Deși Romsilva, atât prin fostul director general Adam Crăciunescu, cât și prin noul director general, Ciprian Pahonțu, ne-a comunicat că neaprobarea planului este din vina echipei de proiect, în mod straniu, după demisia în septembrie 2014 a Alinei Teodora Șinculeț nu i-a găsit un înlocuitor care să ducă la bun sfârșit planul. Totuși, au trecut ani în care nu se mai poate spune că ”foștii sunt de vină”.

Concluzii

  • 2004 – este anul din care Romsilva administrează PNSCC fără plan de management (care ar fi trebuit elaborat în doi ani);
  • 1 aprilie 2010 – data începutului proiectului POS pentru elaborarea zonării (implicit a planului de management);
  • septembrie 2011 – termenul la care, teoretic, proiectul POS s-a încheiat;
  • 30 iunie 2016 – este cel mai recent termen care ar fi trebuit să fie ”ultimul” pentru elaborarea planului de management.

Miza Romsilva în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului

Principala miză a Romsilva în PNSCC este Rezervația Naturală Bârzăvița, inclusă în Parc. În anii ’90, silvicii n-au avut nicio problemă în clasarea celor aproximativ 3.400 de hectare ca rezervație naturală, cu atât mai mult cu cât se așteptau să primească alocări de la bugetul de stat pentru administrarea lor. Situația s-a schimbat în anii 2000 când, întâmplător sau nu, exploatarea industrială a lemnului s-a relansat și s-a extins până la scăparea ei de sub orice control.

Istoricul Parcului Național Semenic – Cheile Carașului

Notă: Redactarea și publicarea articolului s-a realizat din Proiectul „Să facem împreună legi pentru natură!”, derulat de Federația Coaliția Natura 2000 România în parteneriat cu Societatea Academică Română și co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă.

Sursa: România Curată.

 

4 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here