Cu stupoare şi indignare am aflat de aici, că drumul forestier ce străbate de la nord la sud-pe jumătate-Pădurea Băneasa este pe cale să devină bulevard. Supusă deja la nefericite abuzuri şi ilegalităţi (furt masiv de masă lemnoasă, retrocedări cu cântec, despădurire, braconaj), oaza de linişte are parte de noi tulburări.

Gabriela Firea-Pandele, primar al Capitalei, a decis ca drumul să fie deschis deoarece bucureştenii cu dare de mână şi care locuiesc în cartierul rezidenţial Greenfield să poată avea cât mai multe opţiuni lejere şi prietenoase de a ajunge, cu autovehiculele lor minunate, în Bucureşti.

Nu insistăm pe factorul moral, tăvălit în mocirla intereselor, ci doar atragem atenţia că deschirea circulaţiei publice a unui drum forestier are efecte distrugătoare asupra mediului. Asta în afara faptului că este o ilegalitate! Decizia este acum la Romsilva, dar administratorul pădurilor statului execută ceea ce dictează Ministerul Apelor şi Pădurilor. De când cu sfada făţişă şi publică dintre premierul Mihai Tudose şi doamna Gabriela Firea-Pandele lucrurile, în acest caz, au intrat în stand-by. Aşa să rămână pe veci!

Pentru împătimiţii de silvicultură, dar nu numai, Silvanews vă prezintă câteva caracteristici tehnice.

Pădurea Băneasa, ce se întinde-în nordul Capitalei-pe o suprafaţă de aproape 1.000 de hectare, este o pădure cu funcţii de recreere pentru bucureşteni, nefiind incluse în planul de amenajare operaţiuni de exploatare. Lucrările silvotehnice remarcate/impuse sunt tăierile de igienă (extragerea arborilor uscaţi, dezrădăcinaţi, lâncezi etc. în scopul ameliorării şi menţinerii unei stări fitosanitare corespunzătoare).

Alte date:

Din punct de vedere fitoclimatic, pădurea Băneasa aparţine etajului de vegetaţie ,,câmpie forestieră” (FC).
Grupa Funcţională: 1-4B (este o funcţie de protecţie, păduri în jurul municipiului Bucureşti-TIII).
Ca floră indicatoare amintim: Arum pulmonariavezi text explicit.

Litiera: continuă, normală.

Structură arboret: Relativ echienă.

Câmpie medie.

Grupa ecologică: GE -72

Câmpie tabulară, de stejăreto-şleauri (s), cu soluri brun-roşcate luvice, volum edafic mare.
Condiţii staţionale: terenuri întinse uneori uşor depresionate, frecvent în Câmpia Română, la est de râul Argeş; substraturi de luturi, materiale loessoide, loess, fiziologic profunde şi foarte profunde.
Tip de staţiune: 8430-câmpie forestieră de şleau Bs, brun-roşcat, volum edafic mare.

Tip natural de pădure: 622.1 – Stejăret şleau normal de câmpie.
Compoziţia-ţel: 6-7 St+2-3 Fr+1-2 Te, Ca, Ul (conform NT 1-2000, corespunzător GE-72).

A făcut parte din celebra întindere forestieră care îmbrăca, până la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, nordul Bucureştiului supranumită Codrii Vlăsiei. Acel teritoriu, nedivizat, acoperea o suprafaţă de aproape 100.000 de hectare!

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here