sâmbătă, noiembrie 2, 2024
AcasăDendrologieCĂTINĂ ALBĂ, CĂTINĂ DE RÂU

CĂTINĂ ALBĂ, CĂTINĂ DE RÂU

HIPPOPHAË RHAMNOIDES

Arbust indigen tufos, de până la 6 m, cu scoarţa subţire, brună, care mai târziu formează un ritidom fibros.

Lujeri anuali, cenuşiu-deschişi, cu peri argintii solzoşi; lujerii laterali sunt puternic spinoşi.

Mugurii foliacei sunt mici, alterni, cu 2 solzi, acoperiţi cu peri bruniarămii; cei floriferi sunt mai mari cu numeroşi solzi.

Frunze peţiolate, îngust lanceolate, de 1-6 cm, întregi, pe dos cenuşiu argintii, cu peri solzoşi cenuşii sau arămii, lucitori.

Flori dioice, mici verzui, cele mascule cu două sepale şi patru stamine, fiind grupate în inflorescenţe globuloase, iar cele femele în raceme spiciforme. Cătina înfloreşte în martie-aprilie, înaintea înfrunzirii.

Fructe drupe false, ovoide, 7-8 mm, cărnoase, portocalii, astringente, ngrămădite spre vârful ramurilor de doi ani; iarna rămân pe ramuri.

Lăstăreşte şi drajonează puternic, formând desişuri de nepătruns.

Arealul cătinei albe este vast, eurasiatic, de la Oceanul Atlantic la Oceanul Pacific, în nord ajungând în Norvegia, iar în Africa, apare până la Oceanul Indian. Altitudinal, specia ajunge până la 5000 m în Himalaia şi 2000 m în Alpi.

În România specia este reprezentată prin var. carpathica, care apare de la câmpie şi până în zona montană, în Moldova, Muntenia, Oltenia (între Olt şi Siret), formând desişuri pe terenuri erodate, pe prundişurile râurilor şi aterisamentele torenţilor.

Formează fitocenoze întinse pe văile bazinelor Buzău, Râmnicu Sărat, Milcov, Putna, Năruja; în Delta Dunării apar tufărişuri întinse (Cardon, Letea, Caraorman, Sf. Gheorghe, Sulina etc.).

Ecologic, cătina albă se caracterizează printr-o largă amplitudine ecologică, suportând gerurile aspre, seceta, uscăciunea. Are exigenţe reduse faţă de sol: nisipuri continentale sau maritime, sărături, prundişuri, soluri argiloase, umede sau uscate, soluri scheletice, grohotişuri, alunecări de teren, conuri de dejecţie. Temperamentul este de lumină.

Importanţa speciei este majoră în consolidarea terenurilor, fixarea nisipurilor, împădurirea sărăturilor (rădăcini cu bacterii fixatoare de azot). De asemenea, specia este foarte importantă în industria alimentară şi farmaceutică, fructele fiind bogate în vitaminele A şi C.

Dacă iubești pădurea așa cum o facem și noi, alătură-te cu un Like comunității noastre de pe Facebook.

ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

DENDROLOGIE

MOLID

FAG

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

CELE MAI NOI ARTICOLE