Arbore indigen, mult asemănător frasinului comun de care se deosebeşte prin:
− mărimea mai redusă, ajungând până la 20 m,
− lujerii evident pubescenţi,
− mugurii bruni sau brun-închis, glabri până la lanat-păroşi,
− frunze cu 5-13 foliole pe ambele feţe evident pubescente ca şi rahisul,
− fructe samare cu vârful prelung ascuţit sau îngustat rotunjit, cu un mucron persistent, uneori prevăzut cu peri disperşi.
Specia are un areal pontic, ce trece şi în Iugoslavia, la noi vegetând în staţiunile umede din sudul ţării, mai ales în silvostepa marină, pe grindurile din Delta Dunării.
Izolat apare în unele zăvoaie şi chiar pe terase (ex. Munteni-Tecuci).
Este o specie higrofită, ce creşte pe soluri aluvionare, nisipoase, temporar inundate, soluri gleizate sau pseudogleizate.
