Arbore indigen, scund, cu tulpină scundă, puternic ramificată, ce prezintă un ritidom brun-negricios, solzos, exfoliabil în plăci mari.
Lujeri adesea spinoşi, păroşi spre vârf în tinereţe, pe care se dezvoltă brachiblaste fructifere; acestea se pot termina cu spin sau cu mugur.
Muguri alterni, ovoid conici, apropiaţi de lujer, tomentoşi.
Frunze lat-ovate, 5-7 cm, brusc acuminate, serate, pe dos slab pubescente, cu peţiolul mai scurt decât frunza.
Flori alb-roze, grupate în raceme umbelate; stamine au antere galbene.
Fructul este fals, verzui-gălbui, cărnos, ovoid sau globulos, 2-3 cm, la vârf cu o adâncitură.
Arealul general este european, ajungând aproape de Cercul Polar. În România, mărul pădureţ este frecvent la câmpie, coline şi până în făgetele montane (sporadic): rarişti, liziere, coaste stâncoase, uneori chiar pe sărături.
Rezistă mai bine la ger decât părul, dar suportă mai greu compactizarea şi uscăciunea solului. Preferă soluri nisipo-lutoase, permeabile, cu umiditate moderată; rezistă la umbrire.
Variabilitatea speciei:
- M. sylvestris var. sylvestris, cu frunze mature glabre,
- M. sylvestris var. dasyphylla, cu frunze mature tomentoase, cel puţin pe dos.
Alte specii ale genului Malus Mill.: M. pumila Mill., introdus în culturi de pomi fructiferi (numeroase soiuri) – ssp. domestica, M. floribunda Sieb., cu fructe roşii închis şi flori în boboc purpurii, M.baccata (L.) Borkh., cu fructe roşii sau galbene, M. halliana Koehne, cu
fructe roşii, M. baccata (L.) Borkh., cu fructe roşii sau galbene, M.sieboldii (Regl.) Rehd., M. coronaria (L.) Mill., cu fructe galben-verzui, M. purpurea Rehd.
