CARACTERE MORFOLOGICE
Specie indigenă, de mărimea a I-a, putând atinge 26 m în înălţime şi 2 m în diametru, însă frecvent are sub 25 m.
Înrădăcinarea este pivotantă, cu ramificaţii laterale puternice, fapt ce îi conferă rezistenţă la acţiunea vântului.
Tulpina este conică, lăţită la bază, cu ramificaţie verticilată la început, apoi neregulată, astfel încât după 30 ani are un aspect tufos.
Scoarţa în tinereţe verde cenuşie, iar ritidomul se formează de timpuriu şi este brun cenuşiu, subţire, alungit brăzdat.
Coroană ovoidă, compactă, iar lujerii sunt groşi, flexibili, gălbuiroşiatici, tomentoşi în primul an, cu vârful îndreptat în sus. Mugurii sunt ovoizi-ascuţiţi, răşinoşi.
Acele sunt câte cinci în teacă, îngrămădite la vârful lujerilor, 5-9 cm, drepte, fine, destul de rigide, verzi închis şi durează 3-5 ani.
Flori unisexuat monoice, cele mascule grupate în amenţi elipsoidali, sesili, roşii carmin, iar conuleţele femele câte 2-4 în verticile, violet-roze.
Conuri terminale, erecte, subsesile, ovoide, 5-8 cm, cărnoase, violaceu brumate în tinereţe, brune la coacere; solzii sunt cărnoşi, au apofiza puţin bombată, lăţită şi umbelic terminal prevăzut cu un mucron scurt.
Seminţele sunt mari, 8-12 mm, nearipate, ovoide, cu tegument tare, brun-roşcate, comestibile, denumite “coconari”; la 1 kg intră 4500 seminţe.
Maturaţia este bienală, iar conurile cad nedesfăcute în primăvara anului al treilea; uneori sunt roase de veveriţe şi gaiţe de munte, ajutând astfel la diseminaţie (diseminaţie de tip zoochor).
Maturitatea se înregistrează la 15-25 ani, periodicitatea fructificaţiei este de 6-10 ani, iar puterea germinativă este de 60-80%.
Creşterea este înceată, iar longevitatea mare, fiind de peste 1000 ani.
AREAL. CERINŢE ECOLOGICE
Arealul general al zâmbrului este exclusiv european, fiind caracteristic etajului subalpin al Alpilor şi Carpaţilor.
În România vegetează la limita superioară a zonei forestiere, în staţiunile fostelor circuri glaciare din Munţii Rodnei, Călimani, Bucegi, Făgăraş, Parâng, Ţarcu, Godeanu, Retezat.
În Retezat coboară pe văile umede la 1200 m, în Călimani coboară diseminat în molidişurile de limită la 1400 m şi urcă în jnepenişuri până la 1800 m.
Formează arborete pure sau amestecuri cu molidul, laricele, jneapănul, ienupărul pitic, scoruşul.
Zâmbrul este adaptat la un climat aspru, cu variaţii termice extreme, vânturi puternice de mare altitudine şi geruri puternice de iarnă; aici perioada medie de vegetaţie este de 3 luni.
Se dezvoltă pe soluri acide, bogate în humus, cu regim normal de umiditate, formate pe gneisuri, granite, şisturi clorito-sericitoase. În regiunile mai joase are temperament de semiumbră.
