Circumferința este egală perimetrului secțiunii transversale a arborelui la nivelul (înaltimea) de măsurat pentru secțiunile convexe și inferioară acestui perimetru, atunci când sectiunea este concave. Măsurarea circumferinței secțiunii transversale a arborelui la diferite nivele pentru arborele doborât și, cu anumite dificultăți, la arborele în piciore, se face, în mod obișnuit, cu ajutorul unei rulete sau panglici de până la 3 m lungime, este recomandat ca, pentru a evita erorile de măsurare această panglică să fie nedeformabilă și foarte flexibilă, de aceea este confecționată dintr-o țesătură din fire metalice sau din fibră de sticlă. Ruleta dendometrică se gradează direct în unități ale diametrului prin împărțirea cu pi. Utilizarea ruletei nu este întodeauna posibilă pentru măsurarea circumferinței la diferite nivele pentru arborii doborâți, mai ales când sunt stivuiți, caz în care se recurge la un cârlig metalic curbat și la un fir metalic flexibil și inextensibil pe care se măsoara lungimea corespunzătoare circumferinței.
Pentru masurarea grosimii la diferite înălțimii pe fusul arborelui nedoborât s-au constriut panglici cu prăjini tubulare prelungitoare. Panglica,ușor manevrabilă, circulă în interiorul tubului și este agățată la înălțimea dorită cu ajutorul unui dispozitiv cu cârlige, iar rotirea în jurul arborelui se poate citi într-o fereastră din prăjina tubulară, lungimea panglicii desfășurate.
- Determinarea suprafeței de bază.
Atunci când secțiunea transversală prin fusul arborelui pentru care se determină suprafața se află la 1,30 metri de la sol, această suprafață se numește suprafața de bază (g).
Datorită neregularității formei lor, suprafețele secțiunilor prin fusul arborelui nu pot fi determinate cu precizie decât prin planimetrare sau prin integrare și aceasta numai la arborii doborâți. În practică se utilizează relația de calcul pornind de la diametrul sau de la circumferință. În acest caz se supraestimează suprafața cu atât mai mult cu cât aceasta diferă mai mult de cea circulară. Valori mai mari se înregistrează la determinarea suprafeței secțiunilor transversale de la baza arborilor de vârste înaintate și mai ales la cei proveniți din lăstari.
- Recomandări practice pentru măsurarera grosimii arborilor.
În scopul reducerii diverselor surse de erori ce afectează determinarea grosimii arborelui, este necesar să se țină seama de următoarele recomandări practice:
-respectarea înălțimii convenite pentru măsurarea diametrului sau a circumferintei (eventual, marcarea acestei înălțimi dacă se are în vedere revenirea periodică pentru măsurători pe suprafața respectivă)
-așezarea instrumentului de măsură perpendicular pe axa triunghiului:
-evitarea deformării grosimii prin presarea exagerată a cojii la măsurare.
-stabilirea modului cum se efectuează măsurarea la 1,30 m în funcție de condițiile specifice de teren și de configurația arborilor.
-măsurarea în partea din amonte pentru arborii aflați pe tern în pantă.
-măsurarea la nivelul de 1,30 m pe direcția oblică în cazul arborilor înclinați sau răsuciți.
-alegerea unui nivel mediu de măsurare în cazul unui teren cu suprafața neregulată.
-efectuarea unei singure măsurători pentru arborii înfurciți, dacă înfurcirea se află deasupra nivelului de 1,30 m sau considerarea ca doi arbori distincți, dacă înfurcirea se află sub 1,30 m
-măsurarea la distanțe egale, deasupra și sub galme, îngroșări, neregularități sau defecte, dacă acestea se află la înalțimea de 1,30 m, valoarea finală a măsuratorii se va obține ca medie aritmetică a celor două determinări efectuate
-întreținerea și verificarea cu regularitate a instrumentelor folosite (mai ales a clupelor)-definirea claselor (valoare centrală, limite) în cazul valorilor măsurate în clase, eroare sistematică fiind mai redusă dacă amplitudinea clasei este mai mică.