MĂSURAREA GROSIMII ARBORILOR

Grosimea unei secțiuni transversale pe triunchiul arborelui se poate estima prin măsurarea diametrului, a circumferinței sau a suprafeței. Aceste mărimi sunt într-o strânsă interdependență.

Secțiunea transversală prin triunchiul unui arbore la un nivel oarecare se obține prin intersecția acestuia cu un plan perpendicular pe axa triunchiului. Sectiunea cea mai utilizată în lucrările curente pentru arborii în picioare este cea aflată la 1,30 m deasupra solului, nivel denumit înălțimea pieptului.

Această înălțime a fost aleasă datorită accesibilității sale și a ușurinței cu care se poate efectua măsurarea. Instrumente de construcție specială permit măsurarea grosimii unor secțiuni situate și în alte înălțimi pe trunchi. Pentru arborii doborâți, aceste probleme tehnice nu există și este posibilă măsurarea dimensiunilor oricărei secțiuni de-a lungul fusului.

Diametrul secțiunii transversale este definit ca distanța dintre două tangente paralele. Datorită neregularității acestei secțiuni, care numai în cazul ideal este un cerc perfect, valoarea diametrului depinde de direcția după care se măsoară. Diametrul d al secțiunii se obține ca o valoare medie a tuturor diametrelor d (a) măsurate pe toate direcțiile posibile.

În practică, în lucrări de precizie medie, se consideră suficientă măsurarea a două diametre perpendiculare.

Circumferința secțiunii transversale a triunchiului unui arbore, c, este lungimea celei mai mici curbe circumscrise acestei secțiuni

Între cele două caracteristici , d și c, există o relație exprimată suficient de precis pentru măsurători curente, de formă.

Suprafața secțiunii transversale (g) poate fi măsurată numai în cazul secționării efective.

S-a observat că această valoare este cu atât mai mare decât cea reală cu cât secțiunea este mai canelată și mai aplatizată.

1. a) Măsurarea diametrului

Măsurarea diametrului la arborii nedoborâți și a oricărui diametru de-a lungul fusului arborelui doborât se poate realiza cu ajutorul clupei forestiere. Aceasta se compune dintr-o riglă gradată în centimetri și milimetri sau direct în categorii de diametre din 2 în 2 cm și din 4 în 4 (cazul clupei compensate ) și din două brațe paralele între ele și perpendiculare pe riglă, unul fix, iar celălalt culisant.

Utilizarea clupei forestiere se face cu anumite precauții , și anume:

• asigurarea că brațele clupei sunt în același plan perpendiculare pe riglă;
• poziționarea instrumentului într-un plan perpendicular pe axa arborelui;
• verificarea cu regularitate a paralelismului brațelor;
• evitarea exercitării unei presiuni prea mari pe brațe;
• împingerea clupei pe arbore până la contactul riglei cu trunchiul, astfel încât în momentul măsurării să existe trei puncte de contact între instrumente și arbore;
• preferarea clupei metalice ușoare (din aliaje pe bază de aluminiu) uneia din lemn

datorită posibilității de gradare cu diviziuni precise și vizibile a stabilității în raport cu condițiile climatice (temperatura, umiditate) și a ușurinței de întreținere.

Din diversitatea clupelor simple pot fi amintite: clupa cu riglă gradată trapezoidală, cupla cu riglă gradată dublu T, cupla daneză cu diagonale, clupa baston, iar în țara noastră cele descrise sau construite de Paul Teodorescu, Harnagea, I. Popescu-Zeletin, I. Dascălescu, D. Ciurileanu. Au fost elaborate standarde privitoare la caracteristicile clupelor forestiere românești.

În decursul timpului s-au adus diverse îmbunătățiri constructive clupelor în vederea perfecționării măsurării. Cele mai semnificative dintre acestea sunt :

• suplețea constructivă și precizia ridicată ;
• materializarea unor gradații suplimentare în unități ale circumferinței, ale suprafeței de bază (de exemplu clupa inregistratoare (Wimmenauer) sau ale volumului în funcție de lungimea piesei măsurate și diametrul la mijlocul ei (de exemplu, clupa concepută de Haumann și Waldraff).
• atașarea unui sistem automat de înregistrare a valorii pe bandă perforată, pe bandă magnetică (minicasetă) sau utilizând o memorie electronică permanent;
• înclinarea riglei spre operator pentru facilitarea citirii, montarea brațului mobil pe rulmenți, atașarea unui sistem de autoreglare a paralelismului brațelor și a jocului brațului mobil etc.