România se poate lăuda cu o biodiversitate mult peste media europeană, atât din punctual de vedere al faunei, cât şi al florei. La noi, în pădurile seculare sau singulari, supravieţuiesc câteva exemplare de arbori care au sute de ani vechime. Cel mai ”bătrân” pare a fi un stejar pedunculat (Quercus robur) din comuna Homorod, satul Mercheaşa, judeţul Braşov, despre care specialiştii susţin că are 900 de ani.

La marginea satului Mercheaşa, pe o colină unde astăzi pasc vitele şi oile oamenilor locului, stă neclintit un stejar îmbătrânit de timp. Acesta a fost martor al întemeierii Transilvaniei şi asta pentru că specialiştii spun că are peste 900 de ani.

Un stejar obişnuit pentru a ajunge la un diametru de 70 de centimetri are nevoie de 120 de ani. Acesta are diametrul de 9,3 metri şi o înălţime de peste 21 de metri. Trunchiul imens poate fi înconjurat de cel puţin opt persoane adule.
Stejarul nu a putut rămâne neobservat, astfel că a fost inclus pe lista celor mai spectaculoşi arbori din România. “Bătrânul Carpaţilor”, aşa cum a fost supranumit stejarul din Mercheaşa a şi câştigat competiţia de “Cel mai bătrân arbore din România” în care s-a întrecut cu alţi 27 de arbori din ţară.

Stejarul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt

Un alt stejar secular se află în localitatea Cajvana din judeţul Suceava şi are o înălţime de 23 metri şi are o circumferinţă de 11 metri, în punctul cel mai gros al copacului. Mult timp s-a considerat că acesta este cel mai longeviv arbore din România, multe dintre poveşti indicând că la umbra sa a poposit des şi îndelung însuşi domnitorul Ştefan cel Mare şi Sfânt. După testarea vârstei, cu datare radio-carbon, s-a dus la concluzia că ar avea în jur de 800-900 de ani.

Stejar bătrân

Specialiştii silvici au stabilit şi un volum total de lemn – circa 85 de metri cubi, dintre care: 35 de metri cubi – trunchiul, 39 de metri cubi – cele două ramuri principale şi 11 metri cubi – restul coroanei. Stejarul ar fi avut în jur de 140 de metri cubi în urmă cu un secol, dar perioada de declin prin care a trecut şi trece şi în prezent, precum şi tăierea uneia din ramuri în 2006 din motive de siguranţă, au redus volumul arborelui. În 1942, Academia Română a declarat Stejarul din Cajvana monument al naturii fiind la data respectivă cel mai mare stejar din sud-estul Europei şi al 13-lea dintre stejarii bătrâni de pe întreg continentul.

În satul Posmuş, din judeţul Bistriţa-Năsăud, se află, de asemenea, un stejar multisecular. Arborele are o coroană foarte mare, iar înălţimea este apreciată la 25 metri. Stejarul a fost lovit în câteva rânduri de trăsnet, dar cu toate acestea şi-a păstrat coroana foarte bogată.  Trunchiul stejarului este foarte gros, după ultimele măsurători ar avea 710 cm.

Pe trunchi este montată o mică tablă pe care scrie 1406, respectiv anul de când datează acest stejar. Luând în considerare inscripţia, copacul ar avea 612 de ani.

Platanul şi cinematograful

Un arbore secular se află şi în oraşul Cîmpeni, judeţul Alba. În centrul oraşului a fost plantat în urmă cu câteva sute de ani un platan oriental (Platanus orientalis), care este un simbol al oraşului. În epoca comunistă, lângă platan a fost construit un cinematograf. Proiectanţii şi constructorii au avut mare grijă să fie ocrotit. Astfel, la umbra platanului, au continuat să fie spuse poveştile mai multor generaţii. Acum însă, falnicul platan din capitala Ţării Moţilor este poate la ultima lui înfrunzire. Mulţi dintre aleşii locali fac demersuri să fie tăiat pentru că ar afecta lucrările de modernizare la cinematograf.
Localnicii care vor să fie salvat au demarat o campanie şi l-au înscris în competiţia ”Arborele anului 2019 în România”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here