Platforma online SilvaNews îţi prezintă cele mai importante date şi informaţii care, împreună, oferă o imagine cât mai reală şi utilă a pădurilor din România. SilvaNews îţi arată care sunt arborii şi celelalte plante care formează pădurea. Ce animale înâlneşti în codrii, cum trebuie să le tratezi, când şi cum poţi să le vânezi şi să le respecţi, măsuri şi indicatori importanţi în exploatarea pădurii, dar şi imbolduri de a o proteja. Pe toate acestea le descoperiţi AICI, în capitolul dedicat SILVICULTURII.
Doar cunoscând incredibila poveste a pădurii putem descoperi şi alege cele mai eficiente arme pentru a o proteja, dar şi pentru a beneficia de minunăţiile ei.

SilvaNews îţi prezintă acum şi un dicţionar de expresii folosite în silvicultură.

Fondul forestier reprezintă totalitatea suprafeţelor pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producţie sau administraţie silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor, a altor terenuri cu destinaţie forestieră şi neproductive cuprinse în amenajamentele silvice la data de 1 ianuarie 1990, inclusiv cu modificările de suprafaţă, conform operaţiilor de intrări-ieşiri, efectuate în condiţiile legii, indiferent de forma proprietate.

Suprafaţa pădurilor reprezintă terenurile cu o suprafaţă de cel puţin 0,25 ha, acoperite cu arbori; arborii trebuie să atingă o înălţime minimă de 5 m la maturitate în condiţii normale de vegetaţie.

Specii de foioase – specii de arbori care nu-şi păstrează frunzele în timpul iernii (fag, cvercinee (stejari), gorun, salcâm, paltin, frasin, tei, salcie, plop etc).

Specii de răşinoase – specii de arbori care secretă răşină (molid, brad, duglas, larice, pin etc.).

Amenajamentul silvic reprezintă documentul de bază în gestionarea pădurilor, cu conţinut tehnico-organizatoric şi economic, fundamentat ecologic.

Masa lemnoasă recoltată reprezintă volumul brut de masă lemnoasă pe picior din partizile aferente anului de producţie pentru care se întocmeşte cercetarea statistică, recoltat până la data de 31 decembrie a anului respectiv. Nu constituie masă lemnoasă recoltată, masa lemnoasă rămasă pe picior.

Produse principale reprezintă produsele lemnoase în volum brut care rezultă în urma tăierilor de regenerare, potrivit normelor tehnice silvice privind alegerea şi aplicarea tratamentelor.

Produse secundare reprezintă produsele lemnoase în volum brut care rezultă în urma lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor tinere, în conformitate cu prevederile normelor tehnice silvice privind îngrijirea şi conducerea arboretelor.

Produse de igienă reprezintă produsele lemnoase în volum brut care rezultă din procesul normal de eliminare naturală (arbori doborâţi, rupţi, uscaţi, atacaţi de insecte).

Produse accidentale reprezintă produse lemnoase rezultate în urma acţiunii factorilor biotici şi abiotici sau din defrişări legale.

Suprafaţa parcursă cu tăieri de regenerare reprezintă suprafaţa pe care s-au executat tăieri de masă lemnoasă, efectuate în cadrul tratamentelor silvice pentru trecerea pădurii de la o generaţie la alta, prin care se urmăreşte în principal asigurarea regenerării acestora pe cale naturală şi realizarea unor structuri optime sub raport funcţional.

Tăieri rase reprezintă extragerea integrală a arboretului bătrân printr-o singură tăiere, regenerarea pădurii realizându-se pe cale artificială, prin împăduriri.

Tăieri de substituire – operaţia de refacere a arboretelor slab productive şi degradate prin extragerea integrală a arboretului printr-o singură tăiere, în scopul refacerii sau înlocuirii cu alte specii mai bine adaptate condiţiilor staţionale şi de vegetaţie.

Cifra de afaceri a unităţii silvice reprezintă veniturile realizate din valorificarea produselor specifice fondului forestier, din serviciile de specialitate silvică (fără TVA) pe care le desfăşoară în cadrul structurilor silvice, precum şi din despăgubiri, autorizaţii, tarife.

Masa lemnoasă recoltată valorificată reprezintă volumul total de masă lemnoasă valorificat la intern sau pe piaţa intra şi extracomunitară până la sfârşitul anului de referinţă cu respectarea legislaţiei în vigoare. Masa lemnoasă poate fi valorificată pe picior, sub formă de sortimente de lemn fasonat sau sub formă de cherestele şi alte semifabricate.

Puieţi forestieri şi ornamentali valorificaţi reprezintă puieţii forestieri şi ornamentali produşi în pepinierele silvice, valorificaţi la intern sau pe piaţa intra şi extracomunitară.

Seminţe forestiere valorificate reprezintă materialul forestier de reproducere valorificat la intern sau pe piaţa intra şi extracomunitară. Alte valorificări cuprind veniturile provenite din: comercializarea mangalului de bocşă, confiscări de material lemnos la valoarea încasată, exclusiv „premii/stimulente” potrivit legislaţiei în vigoare, încasări din activitatea hipică, produse agricole destinate livrării la diverşi beneficiari, hrană granulată.

Regenerare reprezintă procesul prin care se instalează o nouă generaţie de arbori forestieri, ce înlocuieşte generaţia vârstnică, proces care se poate realiza pe cale naturală sau artificială.

Regenerare naturală – procesul de instalare a unei noi generaţii de arbori, care se realizează natural din lăstari ori drajoni sau prin germinarea seminţelor ajunse în mod natural pe sol.

Regenerare artificială reprezintă ansamblul de lucrări de plantare de puieţi, butaşi şi sade sau de însămânţare a unei suprafeţe de teren cu scopul de a se crea noi arborete, atât pe terenuri forestiere de pe care a fost exploatat arboretul matur, cât şi pe terenuri lipsite de vegetaţie forestieră.

Poieni şi goluri neregenerate – suprafeţe goale din fondul forestier, lipsite de seminţiş utilizabil, dar care potrivit amenajamentelor silvice sunt destinate împăduririi.

Terenuri degradate din fondul forestier – suprafeţe cuprinse în evidenţa fondului forestier care datorită unor factori naturali şi-au pierdut parţial capacitatea de a produce masă lemnoasă valorificabilă, dar care prin lucrări de ameliorare pot fi aduse în timp la capacitatea de a fi împădurite cu specii pentru producerea de masă lemnoasă.

Perdele forestiere de protecţie – formaţiuni cu vegetaţie forestieră amplasate la o anumită distanţă unele faţă de altele sau faţă de un obiectiv cu scopul de a-l proteja împotriva efectelor unor factori dăunători şi/sau pentru ameliorarea climatică, economică şi estetico-sanitară a terenurilor.

Perdele de protecţie a câmpului – suprafeţe de pădure din zonele de câmpie (stepă şi silvostepă) care au rolul de a proteja suprafeţele cu culturi agricole şi silvice împotriva factorilor climatici dăunători (vânturi puternice, viscol etc).

Împăduriri antierozionale – suprafeţele de pădure destinate să împiedice spălarea solului pe coaste, formarea torenţilor şi a alunecărilor de teren, precum şi cele destinate protecţiei căilor de comunicaţie, instalaţiilor industriale şi pădurile din jurul golurilor de munte.

Semănături directe reprezintă ansamblul de lucrări ce constau în încorporarea seminţelor direct în solul terenului pe care se doreşte instalarea noii generaţii de arbori, puieţii răsărind şi crescând în locul definitiv.

Pregătirea (integrală sau parţială) a terenului – ansamblul de lucrări prin care se realizează condiţiile necesare instalării unei plantaţii în zona forestieră de câmpie, stepă şi silvostepă sau instalării culturilor de plop şi salcie, cazuri în care tehnologia de cultură a speciilor forestiere folosite prevede efectuarea lucrărilor de întreţinere a plantaţiilor pe întreaga suprafaţă plantată sau pe o parte din suprafaţă.

Pregătirea (integrală sau parţială) a solului – ansamblul de operaţii tehnice prin aplicarea cărora se modifică pozitiv unele însuşiri ale solului şi se ameliorează regimul factorilor ecologici în stratul de pământ cultivat.

Lucrări de îngrijire a culturilor tinere – lucrările care se realizează în plantaţiile şi regenerările naturale care nu au realizat starea de masiv, cu scopul de a crea condiţiile necesare creşterii şi dezvoltării puieţilor, astfel ca starea de masiv să se realizeze într-un timp cât mai scurt.

Lucrări de ajutorare a regenerării naturale – lucrările care se realizează în arborete cuprinse în planul decenal de recoltare a masei lemnoase, cu scopul de a crea condiţiile necesare instalării pe cale naturală a regenerării.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here