Castan comestibil

CARACTERE MORFOLOGICE

Arbore indigen (după unii autori specie subspontană), de mărimea a Ia, putând atinge 30 m înălţime şi 1.5-2 m diametru.

Înrădăcinarea la început tipic pivotantă, dezvoltă apoi ramificaţii laterale puternice ce pătrund adânc în sol.

Tulpina este dreaptă, cilindrică; la noi creşte izolat sau în arborete rărite, astfel încât la bătrâneţe exemplarele au tulpini groase, înălţimi reduse, coroana deasă, lăbărţată, şi ramuri joase, larg dezvoltate.

Scoarţa este netedă, cenuşiu-verzuie, cu pete mici albicioase, la bătrâneţe cu ritidom brun-închis adânc crăpat.

Lemnul de calitate superioară, comparabil cu al stejarului şi gorunului, cu duramen larg brun-închis, cu numeroase întrebuinţări.

Lujerii muchiaţi, glabri, nelucitori, cu lenticele rare albicioase.

Muguri alterni, turtit-ovoizi, acuţi, obişnuit cu doi solzi roşcaţi ciliaţi pe margine, deplasaţi lateral faţă de cicatrice.

Frunze – mari, 10-15 cm, oblong lanceolate, acuminate, pe margine cu dinţi rari lung spinoşi, nervaţiune proeminentă.

Flori unisexuat monoice, apar prin iunie, cele mascule sunt grupate în amenţi erecţi, galbeni, lungi de 10-30 cm, iar cele femele stau câte 2-3 la baza amenţilor masculi, înconjurate de un involucru verde cu spini lungi.

Fructele (castane) sunt achene de 2-3 cm, brune, câte 1-3 închise complet în involucrul transformat într-o cupă globuloasă acoperită cu ghimpi deşi; se coc prin octombrie, când se desfac în 4 valve.

Maturitatea survine la arborii crescuţi izolat după 20-25 ani, iar la cei din masiv, la 40-60 ani. Periodicitatea fructificaţiei este anuală şi abundentă, puterea germinativă este de 50-60%, iar germinaţia hipogee.

Producţia de fructe la 70 ani este de câteva tone la hectar.

Lăstăreşte puternic până la 80-100 ani, drajonează destul de bine.

Creşterea este înceată la început, dar se activează după 10-15 ani.

Longevitate – foarte mare, până la 1200 ani.

AREAL. CERINŢE ECOLOGICE

Castanul bun are origine mediteraneană, fiind răspândit în Europa, din Spania până în Peninsula Balcanică, trece în Asia Mică, Caucaz şi nordvestul Africii (Maroc, Algeria, Tunisia).

În România, el vegetează în regiunile cu climat blând: depresiunea subcarpatică a Olteniei (Tismana, Polovragi, Baia de Aramă etc.) şi nordvestul ţării (Baia Mare, Baia Sprie, etc.); cultura castanului a fost extinsă în Transilvania, Oltenia.

Castanul bun este o specie tipică de climat mediteranean, cald şi umed, ferit de îngheţuri puternice şi geruri mari. Se dezvoltă bine pe soluri formate pe roci vulcanice, şisturi cristaline, bogate în feldspaţi potasici, afânate, aerisite, permeabile; este specie calcifugă.

Are un temperament de umbră, apropiat de cel al carpenului. Se poate cultiva împreună cu cvercineele, mai ales în vestul ţării.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here