Duglas verde

CARACTERE MORFOLOGICE

Specie exotică de mărimea a I-a, putând depăşi 80 m în înălţime şi 4-5 m în diametru, rivalizând deseori cu Sequoia gigantea.

Tulpina este dreaptă, cilindrică, cu elagaj greoi. Scoarţă cenuşie închis, mult timp netedă, cu pungi de răşină; ritidomul apare târziu, este gros la bază, cu crăpături largi, spongios.

Lemnul are duramen brun-roşcat, canale rezinifere rare, este calitate superioară şi are multiple utilizări.

Coroana este conică cu verticile regulate, ramurile de ordinul II fiind concentrate spre vârful celor de ordinul I.

Lujeri subţiri, scurt pubescenţi în primul an, galben-verzui la început apoi brun-roşcaţi.

Mugurii sunt ovoconici, evident ascuţiţi, vişinii roşiatici, lucitori, plasaţi terminal câte unul.

Ace liniar turtite, de 2-3 cm, moi, pe faţă verzi lucitori, pe dos cu 2 dungi albicioase de stomate, ascuţite, prevăzute cu un peţiol foarte scurt, dispuse oarecum pectinat pe un umeraş puţin proeminent; la strivire emană un miros aromat caracteristic.

Flori unisexuat monoice, cele mascule sunt grupate în amenţi de culoare galbenă, iar cele femele sunt verzui.

Conurile sunt pendente, ovoid-cilindrice, scurt pedunculate, cu solzi rotunjiţi întregi şi bractei prevăzute cu 3 vârfuri (trifidate) din care cel mijlociu mai lung, orientate spre vârful conului. Seminţe au circa 7 mm, sunt aripate, brune, la 1 kg intrând aproximativ 100.000 bucăţi.

Maturaţia este anuală, prin septembrie, iar puterea germinativă este de 40-60%.

Maturitatea este timpurie, începând de la 10 ani, iar la peste 30 ani fructifică aproape anual şi abundent.

Creşterile începând de la 8 ani sunt foarte viguroase şi susţinute, iar longevitatea este 500-600 ani.

AREAL

Duglasul este originar din America de Nord, unde este răspândit din Mexic până în Columbia Britanică, pe toată coasta Pacificului, iar spre interiorul continentului urcă până la 2000 m.

În Europa s-a introdus acum 150 ani, iar la noi acum 100 ani pe suprafeţe apreciabile pe raza ocoalelor silvice Aleşd, Marghita, Dobreşti, bazinul Nădrag, Crisbav, Râşnov, Săcele, Fântânele etc. (aprox. 30 000 ha).

În condiţiile ţării noastre, cele mai bune rezultate au dat provenienţele montane, cu caracter relativ continental.

CERINŢE ECOLOGICE

Duglasul este o specie de climat montan, oceanic, fie cald şi umed, fie rece şi umed. În Europa el este sensibil, în special în tinereţe, la geruri excesive, îngheţuri târzii şi secetă. Este mai rezistent la secetă decât bradul sau molidul şi poate fi coborât în regiunea dealurilor înalte şi mijlocii (făgete, gorunete).

La noi cele mai favorabile zone sunt cele din vestul Transilvaniei, Banat (ierni blânde, precipitaţii 700-900 mm).

Preferă soluri afânate, uşoare, aerisite, drenate (substrat de şisturi cristaline, granite, conglomerate).

Duglasul are un temperament de semiumbră.

VARIABILITATE

  • Pseudotsuga menziesii viridis, la care acele au culoare verde,
  • P. menziesii caesia, cu ace verzi albăstrui
  • P. menziesii fastigiata, cu coroană piramidală.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here