Oțetar

Arbust exotic, rareori arbore de mărimea a III-a, cu scoarţă subţire, cenuşiu-închisă, netedă. Coroana cu vârful ramurilor ascendent.

Lujeri foarte groşi, roşcaţi, catifelat păroşi, prin rupere secretă un suc lăptos iritant; măduva este largă, brună.

Muguri alterni, mici, semisferici, nuzi, pufoşi, cu baza îngropată.

Frunze imparipenat compuse, de 20-50 cm, cu 11-31 foliole oblong lanceolate, acuminate, serate, pe dos brumării, în tinereţe pubescente, toamna se colorează în roşu aprins.

Flori dioice, mici, verzi-gălbui, grupate în panicule terminale, cele femele foarte dese, păroase, de 10-20 cm, cele mascule mai laxe; înfloreşte în iunie-iulie.

Fructele sunt drupe uscate, de 2-4 mm, îngrămădite într-un ghem păros, roşu-brun-violaceu, ce rămâne pe lujer până primăvara, foarte decorative; fructifică anual şi abundent.

Oţetarul roşu este originar din estul şi centrul Americii de Nord, Canada, la noi fiind introdus în scop exclusiv ornamental.

Specia este adaptabilă la condiţiile din zona temperată; reclamă un sezon lung de vegetaţie, căldură estivală, sol fertil, suportând fumul şi praful.

Se poate dezvolta pe soluri nisipoase, sărace, maluri de râu, precum şi pe soluri puţin sărăturate. Temperamentul este de lumină. Oţetarul roşu drajonează puternic

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here