Specie indigenă arbustivă.
Lujerii sunt lungi, erecţi, foarte flexibili, verzi sau brun-gălbui, cenuşiu-pubescenţi la început.
Muguri neegali ca mărime, comprimaţi pe lujer, uneori câte 2 deasupra cicatricei, galben-bruni, tomentoşi.
Frunze liniar-lanceolate, 8-15 cm, cu lăţimea maximă în ½ inf. acuminate, marginea neregulat-sinuată sau întreagă, răsfrântă spre faţa inferioară (revolută), pe dos cenuşiu-mătăsos-lucitor-păroase, cu perii alipiţi şi cu nervura mediană proeminentă şi galbenă.
Amenţii apar înaintea înfrunzirii.
Răchita are areal eurasiatic. La noi apare frecvent în luncile râurilor de la câmpie şi până în zona montană inferioară, adesea în amestec cu Salix purpurea. Evită mlaştinile şi turbăriile.
Este folosită în răchitării, deoarece produce nuiele de bună calitate.
