1.  Verificarea actelor de punere în valoare 

Actele de punere în valoare constituie documuntele primare, care stau la baza contractelor de vânzare-cumpărare a masei lemnoase, încheiate între ocoalele silvice și agenții economici.

La solicitarea agenților economici se execută lucrarea de verificare a actului de punere în valoare, în special al lucrărilor de teren, care constă în stabilirea preciziei cu care s-au determinat elementele taxatorice: diametrul la 1,30 m, înălțimea medie și clasa de calitate. Aceste elemente determină la rândul lor precizia volumului total și proporția lemnului de lucru

Numărul de arbori care se verifică se determină în funcție de natura arboretelui și numărul total de arbori inventariați inițial.

Verificarea diametrelor se face numai la arborii cu diametrul peste 16 cm, înregistrându-se numărul de ordine de la inventarierea inițială, diametrul la 1,30 m și clasa de calitate.

Apoi se execută despuierea acestor arbori pe specii, categorii de diametre și clase de calitate cu datele de la inventarierea pe categorii de diametre atât pentru arborii verificați cât și pentru arborii din carnetul de inventariere.

În ceea ce privește înălțimea medie, verificările se fac la 5-7 arbori din aceia la care s-au luat inițial înălțimi de teren sau la 10-15 arbori cu diametre apropiate de diametrul mediu central. Dacă diferența între media măsurătorilor făcute inițial și media de la verificare nu depășește 1m, în cazul când se măsoară alți arbori, lucrarea se consideră bună. În caz contrar se refac calculele de birou prin corectarea seriilor de volume sau graficul înălțimilor.

Pentru verificarea clasificării calitative se folosesc datele de teren referitoare la aceași arbori din cadrul sondajului. Se execută transformarea arborilor clasificați pe clase de calitate în arbori de lucru.  Suprafața de bază se calculează pentru arborii de lucru de la verificare și suprafața de bază pentru arborii de lucru de la inventarierea inițială .

  1. Actul de punere în valoare 

Rezultatul calculului privind volumul total și pe sortimente precum și valoarea masei lemnoase pe picior se înscrie în actul de punere în valoare. Valoarea masei lemnoase se estimează pe specii și sortimente dimensionale prin aplicarea nivelelor minime de preț, sub formă de taxa forestieră.  Acestea trebuie să exprime costurile efectuate cu crearea, conducerea, protecția, paza și administrarea pădurilor până la exploatarea acestora.

Actul de punere în valoare conține date cu privire la localizarea masei lemnoase în teren, natura produselor (principale, secundare, accidentale) modul de regenerare și starea arboretelui, felul tăierii, tehnologia de exploatare etc.

  1. Metoda de cubaj prin suprafețe de probă cu fasonarea materialului

Se utilizează în cazul punerii în valoare a masei lemnoase ce rezultă în urma tăierilor de îngrijire (curățire) precum, și în cazul parchetelor de produse principale cu conținutul mare de arbori subțiri.

Suprafețelor de probă vor avea mărimea de 500 la 1000 m pătrați. Procentul de inventariere va fi de 3-4 % din suprafața parchetului pentru curățiri și de 15% pentru tăieri de crâng. Arborii de extras la curățiri se grifează, apoi se fasonează și se inventariează materialul lemnos. Crăcile se așează în figuri de 2x 1,5 m.

Transformarea în m cubi se face prin înmulțirea volumului aparent al figurii cu factorul de cubaj 0,10.

Volumul total al parchetului se determină prin multiplicarea volumelor pe sortimente din suprafețele de probă cu raportul S, din care S este suprafața parchetului, iar s suprafețele de probă însumate.

  1. Metoda de cubaj cu arbori de probă pe clase de diametre

Se aplică în cazul arboretelor degradate pentru care nu se pot folosi tabelele de cubaj, datorită specificului arborilor sub aspectul elementelor dendometrice.

Metoda constă în : inventarierea arborilor, clasificarea calitativă a arborilor, formarea a 4-5 clase de diametre : calculul diametrului mediu pentru fiecare clasă: stabilirea numărului de arbori de probă, curbarea și sortarea arborilor de probă : calculul volumului total și pe sortimente dimensionale.

Diametrul mediu al clasei de diametre se determină prin calcularea suprafeței de bază totală, corespunzătoare fiecărei clase de diametre.

În funcție de numărul de arbori existenți în fiecare clasă de diametre se stabilește numărul arborilor de probă ce urmează să se doboare și cubeze.

Arborii de probă trebuie să fie reprezentativi din punct de vedere al diametrului, înălțimii, și calității.

Arborii de probă după ce se doboară, se cubează și se sortează, datele trecându-se în fișa arborelui de probă.  Prin însumarea rezultatelor obținute de la arborii dintr-o clasa de calitate se determină volumele claselor respective. Se face raportul între suprafața de bază a arborilor din clasă și suprafața de bază arborilor de probă. Cu acest raport se înmulțesc volumele pe sortimente ale arborilor de probă.  Volumul total și pe sortimente rezultă din însumarea volumelor celor 5 clase de diametre.

  1. Metoda tabelelor de cubaj

Aplicarea metodei tabelelor de cubaj necesită inventarierea arborilor notându-se specia, diametrul 1,30 m și clasa de calitate. Fața de metoda seriilor de volume se face în plus măsurarea înălțimilor pentru cca. 2-3 arbori la fiecare categorie de diametre. Se întocmește curba înălțimilor, prin compensarea valorilor determinate. Volumul unitar se determină utilizând înălțimea compensată a categoriei de diametre și tabelul de cubaj pe specii.

Volumul total al arborilor de extras rezultă din însumarea volumelor pe categorii de diametre obținute prin multiplicarea volumelor unitare cu numărul total de arbori. Cu ajutorul tabelelor de sortare pentru arbori se obțin volumele pe sortimente primare și dimensionale.

  1. Metoda de cubaj pe serii de volume

Lucrările de teren constau în alegerea arborilor și inventarierea acestora.

Alegerea arborilor se execută numai în cazul tratamentelor cu mai multe tăieri și a lucrărilor de îngrijire. Arborii aleși în cazul acestor tăieri se marchează cu marca rotundă și primesc un număr de ordine. În cazul tăierilor rase se execută numai numerotarea arborilor.

Inventarierea arborilor reprezintă acțiunea prin care se măsoara diametrul și se stabilește clasa de calitate a arborilor.

Măsurarea diametrelor se face cu clupa forestieră gradată din 2 în 2 cm pentru rărituri crânguri și loturi mici de arbori și din 4 în 4 cm pentru celelălte cazuri. Datele inventarierii se înscriu în carnete sau fișe de teren.

Inventarierea integrală (fir cu fir) se aplică în cazul în care se aplică tratamente cu mai multe tăieri de produse principale, secundare și accidentale. Se face de asemenea la tăierile rase în arborete neomogene.

Inventarierea parțială (suprafețe de probă) se aplică în parchete de crâng cu suprafața de peste 5 ha, parchete de codru cu tăieri rase cu arborete echiene și omogene de peste 10 ha, precum și la produse secundare (curățiri)

Suprafețele de probă pot avea formă de benzi sau cercuri.

Benzile se recomandă a fi de 500 m cubi și se determină pe teren cu ajutorul unui fir de 50 m lungime, de-a lungul căruia cu o prăjină de 5 m ținută orizontal de o parte și de alta a firului, se stabilesc arborii care intră în bandă.

Cercurile se recomandă a fi cu suprafața de 200 m cubi (cu raza de 7,98 m) pentru arborete de crâng și de 500 m cubi pentru arboretele de codru

Numărul suprafețelor de probă va fi corespunzător acoperirii procentului de inventariere.

Amplasarea cercurilor de probă se face începând dintr-un colț al unității amenajistice la o depărtare de ½ din distanța stabilită. Cercurile următoare se ampleasează pe curba de nivel, distanța dintre ele fiind egală cu distanța menționată. În terenul cu relief accidentat se ține seama de unghiul de înclinare, prin împărțirea distanței respective la valoarea cosinusului unghiului de pantă.

Inventarierea prin sondaje la rărituri se aplică în cazul arboretelor cu 1-2 specii de extras. Metoda constă în marcarea arborilor de extras, punctarea acestora pe specii și înscrierea elementelor dendrometice numai la arborii din sondaj.  Amplasarea sondajelor se face în mod mecanic prin punctarea arborilor din sondaje și înscrierea elementelor dendometrice (specia, diametrul la 1,30 m și clasa de calitate) la arborii din sondaje.

Se procedează inițial la stabilirea cu aproximație a numărului total al arborilor de extras din arboret, prin delimitarea unei suprafețe de probă în cadrul căruia se execută o răritură martor. Cu ocazia executării răriturii martor se detemină cu aproximație și diametrul mediu, urmând ca arborii de extras ce depășesc de peste 1,7 ori acest diametru mediu, să se inventariereze și să se cubeze fir cu fir.

Numărul arborilor ce se punctează între două sondaje se află prin împărțirea numărului total de arbori de extras diminuat cu numărul arborilor din sondaje, la numărul sondajelor.

Pentru arborii din cadrul sondajelor se determină volumul total și pe sortimente.  Aceste date se extind la numărul total al arborilor marcați.

Clasificarea calitativă a arborilor este necesară în scopul stabilirii sortimentelor dimensionate și industriale. Clasificarea calitativă a arborilor se face pe 4 clase de calitate, fiecare clasă cuprinzând un anumit procent de lemn de lucru.

Prin lemnul de lucru se înțelege lemnul din care, conform standardelor, se pot obține sortimente industriale.

Pentru cunoașterea repartiției arborilor pe categorii de diametre și clase de calitate se execută operația de ordonare pe specii a datelor din carnetul de inventariere.

Diametrul mediu se stabilește prin calculul diametrului central, care corespunde jumătății suprafeței de bază cumulată.

Înălțimea medie se calculează în urma măsurării în teren a 10 -15 arbori situați în jurul diametrului mediu.

Exemplele de calcul al diametrului mediu și a înălțimii medii se prezintă în lucrarea Biometria arborilor și arboretelor ediția 1997.

Lucrările de birou constau în calculul volumelor pe specii și sortimente dimensionale.

Stabilirea seriilor de volume – se face utilizând lucrarea Biometria arborilor si arboretelor cap v pe baza cunoașterii speciei, diametrului mediu și a înălțimii medii.

  1. Punerea în valoare a masei lemnoase – definiție și lucrări pregătitoare

Punerea în valoare este acțiune complexă de stabilire și delimitare pe teren a parchetelor de exploatat, a inventarierii arborilor, precum și a estimării cantitative și valorice a masei lemnoase.

Vânzarea și exploatarea masei lemnoas are la bază actul de punere în valoare.

Actul de punere în valoare este așadar documentul care prezintă informații cu privire la principalele caracteristici ale parchetelor: amplasare, felul tăierii, volumul și sortimentele de exploatat, valoarea de vânzare a masei lemnoase etc.

Lucrările pregătitoare întocmirii actului de punere în valoare sunt :

  • amplasarea parchetelor – operație ce constă în stabilirea arboretelor ce urmează a fi parcurse cu tăieri sub formă de produse pricipale, secundare și igienă.

Amplasarea parchetelor se face ținând seama de planul decenal de recoltare din amenajamente, de dezvoltare semințișului natural în cazul tratamentelor cu regenerare naturală, precum și de starea din teren a arboretelor.

Lucrarea de amplasare se execută în vederea stabilirii din timp a instalațiilor de transport necesare lucrărilor de exploatare a arboretelor.

  • determinarea parchetelor –  înseamnă marcarea cu ciocanul pătrat a arborilo limită , ce rămân neexploatați, în cazul tăierilor rase și definitive.  La celelalte categorii de tăieri, când nu există limite naturale sau artificiale, arborii limită se notează cu vopsea.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here