Text asociat imaginii

VĂTĂMĂRI CAUZATE DE FACTORI CLIMATICI

Vântul: prin curenții de aer ce se formează ca urmare a diferențelor de presiune și temperatură din diferite zone la o viteză de peste 12-17 m/s produce doborârea și ruperea arborilor. În același timp, vântul contribuie la deplasarea pe distanțe apreciabile a omizilor de Lymantria dispar și Lymantria monacha în primele lor vârste. Datorită curenților de aer, și alte insecte migrează dintr-o suprafață în alta.

Ploaia: ajută la creșterea și dezvoltarea plantelor. În exces, însă, ploaia provoacă vătămări, mai ales prin pepiniere prin putrezirea plantelor, iar în arborete prin procesul de înmlăștinare.

Vatamari cauzate de factori climatici

Zăpada: în cazul unui strat gros și moale, care se depune mai ales în coroanele arborilor de rășinoase, cauzează ruperea și dezrădăcinarea acestora. În acest fel arborii respectivi devin medii prielnice de înmulțire a insectelor de scoarță. Astfel de situații au loc mai ales primăvara. În munți, zăpada provoacă avalanșe care în calea lor răstoarnă și întorc arborii, blochează drumuri și poteci.

Grindina: produce vătămarea lujerilor tineri și a frunzelor. Rănile de pe arbori, provocate de grindină, contribuie la debilitarea fiziologică a acestora. Totodată rănile devin locuri favorabile de instalare și dezvoltare a ciupercilor. La fag, grindina favorizează infecții de cancer (Nectria galiggena).

Chiciura și poleiul: provoacă vătămări ramurilor lungi și subțiri pe care le îndoaie și le rupe.

Inundațiile: înrăutățesc condițiile de aerisire în sol și provoacă slăbirea fiziologică a plantelor determinând moartea lor. Efect negativ asupra puieților și chiar a arborilor se resimte cât apele stagnează o perioadă mai lungă de timp.

Zaporul: vatămă în primul rând plantațiile tinere dar deseori pot pricinui răni și tulpinilor arborilor.

Gerul: dăunează speciilor forestiere, ale căror lujeri până la încheierea sezonului de vegetație nu se lugnifică. În același timp, gerul provoacă gelivuri la plop, fag, stejar roșu etc., care au scoarța subțire și netedă. Înghețurile târzii afectează și vatămă mugurii porniți sau chiar lujerii, periclitând fructificatia arborilor.

Insolația: dăunează speciilor cu scoarța subțire și netedă precum și la arborii de pe lizieră și este vătămătoare semănăturilor de rașinoase.

VĂTĂMĂRI CAUZATE DE NOXE INDUSTRIALE ȘI PLOI ACIDE

Noxele industriale sunt formate din diverse substanțe chimice difuzate în atmosferă de către întreprinderi chimice metalurgice, de ciment, cât și altele care funcționează pe bază de combustibil solizi sau lichizi. Aceste întreprinderi emit în atmosfera compuși chimici ai sulfului, cuprului, carbonului, fluorului etc.

De asemenea, emisii de gaze produc și autovehiculele care circulă. În aceste condiții bioxidul de sulf, în combinație cu picăturile de ploaie sau roua formează acidul sulfuric care distruge țesuturile vegetale sau animale. Bioxidul de carbon ajută la asimilația clorofiliană, dar în exces sau lipsă, produce perturbări fiziologice. Particolele de gaze, în amestec cu praful provoacă pătări, arsuri sau uscarea frunzelor și lujerilor. Gazele reduc procesul de fotosinteză al plantelor, provocând căderea prematură a frunzelor.

Ploile acide se formează din condensarea picăturilor de apă cu noxele industriale. Ele contribuie la scăderea vitalității arborilor, ducând la putrezirea rădăcinilor fine ale micorizei. Absorbția sevei brute se diminuează iar arborele suferă. Efectul poluării asupra pădurii se resimte în timp, fiind determinată de sursa care emite noxe, de natura și structura arboretelui, de distanța acestuia față de obiectivul poluant și de condițiile climatice, mai ales curenții de aer, dar și temperatura aerului și precipitațiile.

Vatamari cauzate de noxe industriale si ploi acide
Vatamari cauzate de noxe industriale si ploi acide

INCENDIILE DE PĂDURE

Incendiile de pădure provoacă pagube de importanță economică vegetației forestiere prin arderea sau pârlirea arborilor, arbuștilor, puieților și păturii erbacee.

Cauzele incendiilor se datoresc, în principal, nerespectării regulilor de prevenire și de stingere a focului. Astfel, cetățenii care circulă prin pădure, muncitorii din silvicultură, exploatări, drumuri și construcții forestiere, turiști, ciobani, copii etc., uneori cu destulă ușurință aruncă țigări nestinse, chibrituri sau lasă focul aprins. O parte din incendii se datoresc focului făcut pe pășunile și fânețele din apropierea fondului forestier, care nefiind supravegheat, în condițiile unor curenți de aer, se extinde destul de repede în pădure.

Totodată, scanteiele de la locomotive în perioade de uscaciune excesivă devin surse periculoase de incendii. Rareori, iau naștere incendii din trăsnet sau prin autoaprindere, cauzată prin efect de lentilă de către borcane, sticle, pahare  etc.

Izbucnirea și extinderea incendiului de pădure este favorizat de gradul de inflamabilitate al pădurii, determinat de secetă, cât și de intensitatea curenților de aer.

Incendii de padure
Incendii de padure

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here