România a avut în trecutul nu foarte îndepărtat mult mai multe păduri, peste 79% din teritoriu fiind acoperit cu vegetaţie lemnoasă. Faptul că astăzi numai 27% din suprafaţa ţării reprezintă fondul forestier obligă la recunoaşterea adevărului că România prezintă un deficit destul de mare de păduri. În ultimele secole, ca urmare a defrişărilor, au dispărut cel puţin 5.000.000 ha de pădure. În intervalul 1829-1922 au fost defrişate 3.000.000 ha, iar în perioada 1920 – 1929 au dispărut 1.200.000 ha . Cele mai puternice despăduriri sau produs în zona de câmpie şi de deal unde procentul de împădurire a scăzut sub 7%, respectiv 27%.
Inegala amplasare a resurselor forestiere la nivel mondial se relevă şi la nivelul ţării noastre, unde există judeţe „forestiere” (Suceava, Caraş-Severin, Hunedoara, Vâlcea, Neamţ, Maramureş) în care ponderea pădurilor este de 40-50% din suprafaţa judeţului şi judeţe lipsite practic de păduri cu procente de 3-5% din totalul suprafeţei judeţului: (Constanţa, Călăraşi, Teleorman, Ialomiţa).
În perioada 2008-2012 s-a desfășurat primul ciclul (şi totodată cel oficial-la zi) privind inventarul forestier național (IFN) care este principalul instrument de evaluare a resurselor forestiere dintr-o ţară.
Conform datelor furnizate de inventar, suprafața acoperită de pădure (conform definiției din Codul Silvic) este de 6,73 milioane de hectare, suprafața totală acoperită de păduri și alte forme de vegetație forestieră fiind de 7,58 mil hectare.
Scurtă caracterizare a fondului forestier naţional
Fondul forestier naţional dispune de o diversitate ridicată de specii, proporţii echilibrate având făgetele şi arboretele de răşinoase. România este recunoscută însă şi pentru importanta suprafaţă acoperită de stejărete.
Pădurile României sunt formate preponderent din specii de foioase (69,3%), răşinoasele fiind în proporţie de numai 30,7% din suprafaţa totală a pădurilor.
Ponderea principalelor specii forestiere de foioase este următoarea:
- fagul – 30,7%,
- gorunul – 10,8%,
- salcâmul – 4,0%,
- cerul – 2,9%,
- stejarul pedunculat – 2,2%,
- gârniţa – 2,0%,
- celelalte specii fiind sub 2%.
Raportat la suprafaţa totală a pădurilor,
- molidul participă cu 22,9%,
- bradul cu 5,0%,
- pinii cu 2,1%,
- iar alte specii de răşinoase cu numai 0,9%.
De remarcat că proporţia bradului este extrem de mică, cu mult sub cea avută în trecut.
Stocul de masă lemnoasă al României:
- volumul total pe picior al pădurilor României este estimat la 2.232 milioane mc (IFN, 2012);
- volumul mediu la hectar al arboretelor care constituie fondul forestier este de 218 mc. Media europeană a volumul mediu la hectar este de 147 mc.
- creşterea medie anuală este de 5,6 mc/an/ha. Media europeană a creşterii medii anuale este de 4,4 mc/an/ha.
Din datele furnizate aici rezultă meritul deosebit al silvicultorilor români în gospodărie responsabilă și științifică a pădurilor din România în ultimul secol, mai bine zis de la Codul Silvic din 1921 și până în prezent. Aceasta se vede în structura f.f. pe specii, creșterea medie anuală, volumul mediu la hectar etc.Cinste corpului silvic!
[…] cu toții că de ani de zile, pădurile din România se află sub suferința tăierilor ilegale vrem să tragem un semnal de alarmă: acolo unde s-a […]
[…] că la Ocolul Sighet, din județul Maramureș, s-a descoperit cea mai mare tăiere ilegală de pădure din România în ultimii cinci ani. Este vorba despre o suprafață de 340 de […]