Dezvoltarea durabilă a pădurii se poate înscrie într-o definiţie care să includă termenii unui concept ce ghidează managementul sustenabil al fondului forestier împreună (împletit) cu restul preceptelor sociale, economice, politice globale.
În ultimele decenii, au apărut la nivel mondial două structuri proeminente care pot consolida Dezvoltarea Durabilă a Pădurii: Planul de acțiune al Uniunii Europene privind aplicarea legislației în domeniul forestier, guvernarea și comerțul (FLEGT) și mecanismul Organizației Națiunilor Unite de reducere a emisiilor provenite din defrișări și degradarea pădurilor în țările în curs de dezvoltare și rolul conservării, al gestionării durabile a pădurilor și al creșterii stocurilor de carbon din țările în curs de dezvoltare (REDD+). În ciuda acestui fapt, înțelegerea modului în care cele două programe internaţionale (FLEGT și REDD+) se pot interconecta cu regimul de Dezvoltare Durabilă a Pădurii (DDP), pentru a consolida coerența politicii forestiere este destul de limitată. Îmbunătățirea cunoștințelor privind interconexiunile și sinergiile între acestea este extrem de importantă, mai ales având în vedere angajamentele globale recente de consolidare a coerenței politicilor sociale, de mediu şi economice.
Acest studiu încearcă se evidenţieze faptul că pădurea oferă suficiente resurse naturale proprii care pot astfel să asigure o dezvoltare durabilă, chiar şi în cazul în care accentul pe exploatarea intensivă a materialului lemnos şi-ar reduce intensitatea, iar eficienţa economică să se menţină constantă. Aceasta se poate realiza printr-o înţelegere mai profundă şi mai dedicată a produselor complementare pe care pădurea le furnizează împreună cu materialul lemnos. Produsele complementare, numite astfel deoarece susţin performanţa economică a fondului forestier, alcătuiesc paleta de servicii şi elemente naturale, reprezentante fiind – în principal – fructele de pădure (incluzând aici şi ciupercile, seminţele, plantele medicinale şi aromatice) şi/sau specii lemnoase cu calităţi specifice (de exemplu, molidul de rezonanţă). În ponderea care ar trebui să fie cât mai mare în balanţa profitabilităţii unui ecosistem forestier includem, la produse complementare (auxiliare sau nelemnoase), şi serviciile pe care le pot reprezenta activităţile de turism, recreere, vânătoare şi pescuit.
Proiectul va fi realizat și prezentat pentru implementare de Asociația Alianță Pentru Pădure.
