În fiecare ciclu IFN, România trece prin aceeași coregrafie șchioapă: apar câteva cifre, urmate aproape instantaneu de acele interpretări pripite, iar în câteva ore spațiul public se umple de acuzații, panică și narațiuni apocaliptice despre „păduri dispărute”.
Sunt interese politice, sunt ”diverși specialiști” care din asta mănâncă și noua statistică (încă neoficială) le dă ghes să mai vândă niscaiva frică. Așadar, și de data aceasta, odată cu publicarea parțială a rezultatelor IFN – Ciclul III, spirala s-a reactivat. Dar înainte de a striga iar „hoții!”, merită să privim rece și complet.
Inventarul Forestier Național este un instrument statistic, nu juridic și cu atât mai mult-politic. IFN măsoară biomasă, nu legalitate.
De aici pornește aproape toată confuzia.
Volumul total de lemn: pădurea continuă să acumuleze
Prima constatare importantă din Ciclul III este una pe care mulți o ignoră în dezbateri:
Stocul total de lemn pe picior este mai mare decât în ciclul precedent.
- Ciclul II: aprox. 2,35 miliarde m³
- Ciclul III: aprox. 2,45 miliarde m³
- Diferența: + aproape 100 milioane m³ în plus
Această creștere confirmă faptul că, în ansamblu, pădurea românească nu este într-un declin de volum, ci dimpotrivă, își menține ritmul de acumulare.
Volumul mediu la hectar rămâne în jur de 340–347 m³/ha, unul dintre cele mai ridicate din Europa.
Creșterea naturală a pădurii este puternică
IFN arată o creștere curentă anuală de aproximativ 60 milioane m³/an în Ciclul III.
Este un indicator-cheie: arată forța biologică a pădurii. Indiferent de interpretările superficiale din spațiul public, datele confirmă că pădurea românească continuă să crească într-un ritm ridicat.
Recoltarea estimată de IFN: o cifră tehnică, des interpretată greșit
Cifra mult discutată din IFN – Ciclul III este cea privind volumul recoltat (în definiția IFN), estimat în jur de:
- aprox.28,2 milioane m³/an
Aceasta este cifra care, greșit comparată cu „volumul comercial” raportat în statistici, a dat naștere unei noi pseudo-controverse.
Trebuie explicat clar:
Volumul IFN ≠ volumul comercial. Așa cum silvicii ≠ de silnici.
- Include întregul volum suprateran al arborilor tăiați (tulpină, crăci, vârfuri).
- Include lemn din afara fondului forestier (livezi, perdele, vegetație izolată).
- Nu scade pierderile din exploatare, nevalorificabile comercial.
- Este estimat statistic, nu calculat la cioată.
De aceea, nu poate fi comparat direct cu cifrele comerciale raportate în sistemele oficiale (care includ doar ce se vinde, nu tot ce se taie).
Raport recoltă / creștere: sub 50%
Un indicator esențial în orice analiză de sustenabilitate forestieră este: volumul recoltat – creșterea naturală anuală.
În Ciclul III:
- Recoltat: aprox. 28,2 milioane m³/an
- Creștere: aprox. 59,9 milioane m³/an
Raport: 0,47
Adică sub 50% din creștere.
Această valoare indică un sistem ne-supraexploatat la nivel macro. Pe ansamblu, pădurea produce mai mult lemn decât se taie și se extrage. Este exact opusul discursului alarmist lansat ciclic în spațiul public.
Semnalul real de alarmă: lemnul mort și uscările
Ceea ce ascund scandalurile fabricate este de fapt miza ecologică reală:
volumul crescut de lemn mort și fenomenul accelerat al uscărilor.
IFN – Ciclul III indică:
- milioane de metri cubi de lemn mort în intervalul analizat;
- un stoc total în creștere de lemn căzut, rupt sau uscat;
- semne clare ale presiunii climatice (secetă, dăunători, vulnerabilități în masive forestiere-cheie).
Aceasta este adevărata problemă: pădurea se degradează funcțional, nu dispare sub drujbă.
Blocajul sistemic: amenajamente rigide, birocrație și lipsă de adaptare
IFN – Ciclul III nu arată o criză de tip „exploatare excesivă”, ci o criză de tip:
- întârziere în regenerări,
- limitări administrative în recoltarea lemnului mort,
- rigiditate a amenajamentelor silvice,
- slabă adaptare la schimbările climatice.
În multe zone, pădurile ar avea nevoie de intervenții rapide (igienizări, rărituri, recoltarea lemnului uscat), dar sistemul actual, birocratic și lent, nu permite reacții la timp.
Rezultatul? Pierdem calitatea pădurii, nu volumul.
Ce spune cu adevărat IFN – Ciclul III
Dacă extragem emoția și păstrăm doar analiza, tabloul este clar:
✔ Pădurea românească nu este în colaps de volum.
✔ Crește anual mai mult lemn decât se recoltează.
✔ Cifra de 28,2 milioane m³ nu este „lemn comercial”, deci nu dovedește furt.
✔ Adevărata provocare este degradarea ecologică, nu „dispariția”.
✔ Sistemul silvic are nevoie de management adaptiv, nu de panică publică.
În loc să reinventăm periodic aceeași poveste cu „metri cubi dispăruți”, poate ar trebui să punem întrebările corecte:
- Cum gestionăm lemnul mort în condiții climatice extreme?
- Cum flexibilizăm intervențiile acolo unde pădurea se usucă?
- Cum explicăm public diferențele statistice pentru a evita manipulările?
- Cum transformăm IFN într-un instrument de decizie, nu într-o sursă de scandal?
Aceasta este analiza simplă, obiectivă și completă pe care o cere IFN – Ciclul III.
Restul e zgomot, util doar celor care trăiesc din scandal, nu celor care trăiesc din pădure.
