La răscruce de vremuri și într-o Românie aflată mereu în căutarea echilibrului între conservarea mediului și dezvoltarea economică, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva se află într-un moment de cotitură. Analiza detaliată din raportul elaborat în urmă cu aproape două decenii de Savcor Indufor (Raport_Savcor_2007) contura un document strategic vizionar, care propunea reforme structurale fundamentale și rămâne, din păcate, un exercițiu teoretic ignorat complet în cei 18 ani care au urmat.
De atunci, nu s-a făcut nimic
În ciuda clarității și urgenței măsurilor propuse, acele măsuri au fost complet ignorate de toate conducerile ulterioare. Totul a rămas pe hârtie, nebăgat în seamă de cei care s-au perindat la conducerea Romsilva și la Minister – din ce în ce mai neprofesioniști, mai lacomi și mai dornici să-și răsplătească stăpânii politici care i-au impus, fără să respecte legea, în fruntea bucatelor.
Astăzi, în iunie 2025, această poveste continuă într-un mod și mai tensionat.
Romsilva este din nou în centrul reformelor. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) susține că a preluat ștafeta transformării și a lansat un plan care prevede o reformă structurală profundă, ca parte a angajamentelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Astfel, MMAP a pus recent în consultare un proiect de Hotărâre de Guvern prin care anunța reorganizarea întregii structuri de conducere Romsilva. Se reduc drastic funcțiile de conducere: de la 121 la doar 17 directori, care să angajați prin concurs național, cu mandate limitate la 5 ani și evaluări anuale pe baza unor indicatori de performanță, fără imixtiuni politice. Această reformă vine la pachet cu separarea clară între funcțiile publice (de protecție, conservare, regenerare) și cele comerciale (exploatarea și valorificarea masei lemnoase). Planul de reformă propus de MMAP nu a fost însă avizat favorabil de Ministerul Justiției, pe motiv că a fost întocmit neprofesionist și, în multe cazuri, cu ignorarea prevederilor legale.
În paralel, MMAP a respins proiectul de buget al Romsilva pentru 2025, considerând că vizarea unui profit de doar 40 milioane lei este inacceptabilă pentru o instituție care administrează peste 4 milioane ha de pădure. De asemenea, ministerul a anunțat anularea bonusurilor, a primelor și a tuturor cheltuielilor nejustificate. Romsilva are termen o săptămână să propună un plan clar de reorganizare. În caz contrar, MMAP va interveni direct. Altădată!
Reforma nu este însă lipsită de controverse
Federația Sindicatelor Silva a acuzat lipsa consultărilor reale, riscurile de privatizare mascată și desființarea unor direcții silvice fără o analiză de impact. Mai mult, reorganizarea administrației celor 22 de parcuri naționale sub un singur director a stârnit temeri legate de pierderea autonomiei și a calității actului de conservare. O struțo-cămilă a ieșit și la cai, la hergheliile care solicită bani de la APIA. O adevărată nebunie!
În teren, o parte dintre metodele indicate de reformă au efecte palpabile. În Neamț, pădurarii notează digital arborii doborâți de furtuni sau afectați de dăunători, trimițând datele în timp real către centrala Romsilva. Sistemul informatic a fost modernizat, iar monitorizarea se face digital. În Galati, regenerările planificate pentru 2025 însumează sute de hectare. La nivel național, peste 10.100 ha vor fi regenerate în acest an, cu un total de 24,5 milioane puieți forestieri.
La București, în cadrul grupurilor tehnice săptămânale organizate de MMAP, se discută despre reorganizarea direcțiilor silvice, externalizarea activităților economice, uniformizarea salariilor și reducerea decalajelor dintre județe. Se adoptă o formulă simplă, dar eficientă: „muncă egală, salariu egal”.
Ce susține Asociația Alianță Pentru Pădure:
Adevărata miză rămâne stabilirea unei identități funcționale pentru Romsilva: să devină o instituție modernă, echilibrată între misiunea ecologică și responsabilitatea economică. Modelul Metsähallitus din Finlanda trebuie adus, din nou, în discuție, dar cu adaptări locale. Este clar că fiecare județ va trebui să aplice principiile comune într-un mod specific – ținând cont de contextul social, ecologic și economic local.
Pădurile României nu pot fi tratate doar ca sursă de venit!
Acestea trebuie văzute ca resursă strategică, ca ecosistem esențial pentru climă, apă, biodiversitate și identitate națională. De aceea, în reforma actuală, MMAP cere separarea clară a funcțiilor: producția forestieră va fi gestionată după principii de eficiență, dar funcțiile publice – protecția naturii, recreerea, educația ecologică – rămân în domeniul statului.
În concluzie, dacă în 2007 povestea Romsilva părea blocată într-o tranziție confuză, în 2025 este o poveste, nu chiar frumoasă, dar în mișcare. Cu termene clare, cu reforme validate prin PNRR, cu opoziție sindicală dar și cu sprijin politic, cu planuri de digitalizare, regenerare și eficiență. Într-o Românie care învață, pas cu pas, să-și protejeze resursele.
Există însă, în actuala conducere a Romsilva, personaje care nu doar că au fost martore, dar au și girat – tacit sau explicit – direcția greșită în care a fost împinsă instituția. Romsilva a ajuns, dintr-o companie de stat altădată performantă și profitabilă, o structură disfuncțională, cu pierderi masive și imagine publică prăbușită. Acești oameni, care ani la rând au închis ochii sau au participat activ la decizii păguboase, ar trebui să aibă decența să se retragă. În paralel, instituțiile statului – de la cele de control la cele judiciare – ar trebui să își facă datoria, aplicând rigorile legii în fața unui management defectuos care aduce prejudicii majore bugetului public și încrederii societății. Raportul Curții de Conturi oferă deja o direcție clară, iar ignorarea acestuia nu mai poate fi tolerată.
Trebuie să citiți și:
- REFORMA ROMSILVA: Politici economice de stimulare a valorificării durabile
- Filmul #ReformaRomsilva 2025
- Plan de management pentru noua Romsilva
- Pădurile României: între provocări, reforme și interesul public
- Manifest pentru o pădure a viitorului: Reforma Romsilva nu mai poate aștepta
