România are aproape șapte milioane de hectare de fond forestier. Puțin mai mult de jumătate din această suprafață se află în proprietate privată. Peste 400.000 de români dețin pădure ca urmare a retrocedărilor recente, dar nu pot beneficia de uzufructul proprietății (deși plătesc taxe, impozite, pază) pentru că nu știu unde le este pădurea. În acte, proprietatea este clară. În teren, însă, lucrurile sunt adesea mai complicate. Pentru mulți dintre acești proprietari, pădurea există pe hârtie înainte de a exista în realitate. Nu pentru că nu ar fi acolo, ci pentru că lipsesc elementele esențiale ale unei administrări moderne: un cadastru forestier complet, drumuri funcționale și limite precise.
Pădurea din hartă și pădurea din teren
Lipsa cadastrului forestier creează o discrepanță între titlul de proprietate și realitatea din teren. Sunt proprietari care știu exact unde se află pădurea lor și o gestionează corect. Dar există și mii de situații în care limitele parcelelor nu sunt actualizate, bornele lipsesc, iar planurile vechi nu corespund cu realitatea actuală.
Proprietarii plătesc taxe, impozite și servicii de pază. Au amenajamente silvice și obligații clare. Dar nu întotdeauna pot beneficia pe deplin de pădurea lor, tocmai pentru că accesul fizic și informația topografică exactă nu sunt garantate.
Accesul, o problemă ignorată
O altă consecință a lipsei cadastrului forestier este absența drumurilor clar stabilite și întreținute. În multe zone, accesul la parcelele private este dificil sau imposibil. Fără drum, exploatările legale devin complicate și costisitoare. Lucrările de îngrijire sau regenerare se amână, uneori ani la rând.
Nu e vorba doar de confort, ci de funcționarea normală a unei proprietăți. O pădure inaccesibilă este o pădure vulnerabilă. Iar vulnerabilitatea atrage probleme.
Când lipsesc limitele, apar oportuniștii
Confuzia din teren, combinată cu lipsa unui cadastru forestier actualizat, creează zone gri.
Acolo unde limitele sunt incerte, iar accesul este dificil, apar cel mai des furturile de lemn.
Nu este un secret că o parte semnificativă din tăierile ilegale se produc tocmai în astfel de zone.
Lipsa de claritate juridică și tehnică este o invitație deschisă pentru cei care exploatează vulnerabilitățile sistemului. Un cadastru forestier complet nu ar elimina toate problemele, dar ar închide o mare parte dintre portițele care permit aceste abuzuri.
De ce este vital cadastrul forestier?
Un cadastru forestier național ar aduce o claritate pe care fondul forestier o așteaptă de decenii.
Ar însemna:
- delimitarea exactă a fiecărei parcele;
- corelarea titlurilor cu realitatea din teren;
- acces sigur pentru proprietari;
- posibilitatea de a face lucrări silvice la timp;
- reducerea considerabilă a furturilor;
- o administrare coerentă între stat și proprietarii privați.
Pentru România, aceasta nu este o măsură birocratică. Este fundația unei silviculturi moderne și a unei proprietăți respectate.
Proprietatea asupra pădurii în România
Este, în cea mai mare parte, reală și legitimă. Dar fără un cadastru forestier complet, o parte dintre proprietari nu își pot exercita drepturile. Iar pădurea, în absența unor limite clare și a unui acces corespunzător, devine vulnerabilă în fața tăierilor ilegale.
Într-o țară cu 51% din păduri în proprietate privată, cadastrul forestier nu este un detaliu tehnic. Aceasta este cheia pentru o administrație eficientă, pentru protecție, pentru dezvoltare și pentru responsabilitate.
Asociația Alianță Pentru Pădure este dispusă să ajute, cu specialiști, la realizarea cadastrului forestier, deoarece România are păduri valoroase. Are proprietari responsabili. Dar fără un cadastru forestier modern, pădurea rămâne într-o zonă de incertitudine, între dreptul legal și realitatea din teren.
Citiți și:
- Accesibilizarea în fondul forestier românesc: între realitate, provocări și perspective europene
- Accesibilizarea în fondul forestier românesc: drumuri, povești și pericole
