IFN III în cifre. Cum arată pădurile României în comparație cu ciclurile anterioare și cu Europa
| Indicator | IFN I | IFN II | IFN III |
| Suprafață pădure | 6,90 mil.ha | 7,04 mil. ha | 7,20 mil. ha |
| Evoluție față de ciclul anterior | +140.000 ha | +160.000 |
Ce înseamnă?
În ultimii aproximativ 15 ani, România a câștigat 300.000 hectare de pădure, în principal prin regenerare naturală și împădurirea terenurilor agricole abandonate. Prin comparație, multe state vest-europene își mențin suprafețele forestiere relativ stabile, iar creșterile sunt adesea marginale.
Volumul total de lemn pe picior
| Indicator | IFN II | IFN III |
| Volum total | 2,35 miliarde metri cubi | 2,45 miliarde metri cubi |
| Creștere | +100 milioane metri cubi |
Interpretare
Pădurile României nu doar ocupă o suprafață mai mare, ci stochează și mai multă biomasă forestieră. Acest indicator este important atât economic, cât și ecologic, deoarece reflectă capacitatea pădurilor de a fixa carbon și de a susține biodiversitatea.
Volumul mediu la hectar
| Finlanda | 120-130 m³/ha |
| Suedia | 130-150 m³/ha |
| Germania | 330-340 m³/ha |
| ROMÂNIA | 348 m³/ha |
| Austria | 350-370 m³/ha |
Concluzie
România se situează în grupul statelor europene cu cele mai bogate păduri din punctul de vedere al volumului de lemn existent pe hectar.
Creșterea anuală a pădurilor
| Creștere curentă anuală | 60 milioane m³/an |
| Creștere medie | 8,5 m³/ha/an |
Pentru comparație:
| Finlanda | 4-5 m³/ha/an |
| Suedia | 5-6 m³/ha/an |
| Germania | 8-10 m³/ha/an |
| ROMÂNIA | 8,5 m³/ha/an |
| Austria | 8-11 m³/ha/an |
Acest indicator confirmă că pădurile României se numără printre cele mai productive din Uniunea Europeană.
Carbonul stocat în păduri
Conform estimărilor IFN, stocurile de carbon forestier continuă să crească.
Pădurile României reprezintă unul dintre cele mai importante rezervoare naturale de carbon din Uniunea Europeană, având un rol esențial în atingerea obiectivelor climatice europene.
Într-un context în care numeroase state occidentale se confruntă cu reducerea capacității de absorbție a carbonului, România păstrează încă un avantaj ecologic major.
Lemnul mort – un indicator de biodiversitate
Una dintre concluziile interesante ale IFN III este volumul semnificativ de lemn mort prezent în ecosistemele forestiere.
Deși perceput adesea negativ, lemnul mort reprezintă un indicator important al biodiversității, fiind habitat pentru:
- insecte saproxilice;
- ciuperci;
- licheni;
- păsări dependente de arborii bătrâni;
- numeroase specii rare.
În multe state europene, creșterea cantității de lemn mort este urmărită ca obiectiv de conservare.
Semnalul de avertizare: mortalitatea arborilor
Aici se află probabil cea mai importantă concluzie strategică a IFN III.
Europa traversează o perioadă de creștere accelerată a fenomenelor de uscare forestieră.
În ultimii ani:
- Germania a pierdut milioane de arbori din cauza secetei și a atacurilor de Ips typographus;
- Cehia s-a confruntat cu una dintre cele mai severe crize forestiere din istoria sa recentă;
- Franța a modificat politicile de regenerare forestieră;
- Austria investește masiv în diversificarea compozițiilor forestiere.
Datele IFN III sugerează că România trebuie să urmărească atent aceleași fenomene.
Ce spun cifrele, în ansamblu?
- Suprafața pădurilor crește.
- Volumul de lemn crește.
- Biomasa forestieră crește.
- Capacitatea de stocare a carbonului crește.
- Productivitatea pădurilor rămâne ridicată.
- Mortalitatea naturală și uscarea arborilor devin indicatori strategici.
- Schimbările climatice încep să influențeze din ce în ce mai vizibil ecosistemele forestiere.
- Viitorul silviculturii europene se mută de la discuția despre exploatare către discuția despre reziliență.
Poate că cea mai importantă concluzie a IFN III este că România nu mai are nevoie doar de o strategie privind administrarea lemnului, ci de o strategie privind supraviețuirea pădurii într-un climat care se schimbă mai repede decât politicile publice.
