România versus Austria, Danemarca și alte state europene
Administrarea pădurilor reprezintă o provocare comună în Europa, dar abordările și gradul de implementare a tehnologiilor variază semnificativ de la o țară la alta. Compararea modelelor poate ajuta România, mai ales pe administratorul pădurilor statului-Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, să identifice soluții adaptabile și să învețe din experiențele altora.
Austria: Modelul excelenței în gestionarea pădurilor
Austria este recunoscută pentru gestionarea sustenabilă și extrem de performantă a pădurilor sale. Aproximativ 47% din teritoriul țării este acoperit de păduri bine administrate, iar legislația forestieră este strictă, cu un accent puternic pe conservare și pe valorificare economică durabilă.
Tehnologii și practici în Austria:
- Monitorizare avansată: Austria folosește tehnologii moderne de monitorizare prin satelit și drone pentru a supraveghea în timp real suprafețele forestiere, integrând aceste date într-un sistem național performant.
- Certificare strictă: Majoritatea pădurilor sunt certificate FSC sau PEFC, ceea ce asigură o transparență ridicată și respectarea standardelor internaționale.
- Implicarea comunităților: Proprietarii privați și comunitățile locale au un rol activ în administrare, iar deciziile se iau prin procese transparente.
- Inovație în exploatare: Austria investește masiv (sute de milioane de euro) în tehnologii de recoltare selectivă, valorificare superioară și bioenergie, ceea ce reduce risipa și crește valoarea adăugată.
Comparativ cu România, Austria are o infrastructură tehnologică și administrativă mult mai dezvoltată, o legislație ”suplă”, mult mai bine aplicată și o cultură forestieră mai profund înrădăcinată.
Danemarca: Abordare integrată pentru păduri mici și fragmentate
Danemarca are o suprafață forestieră semnificativ mai mică, aproximativ 14% din teritoriul său, dar utilizează tehnologii moderne și politici integrate pentru a gestiona eficient aceste resurse. Mai mult, peste 80 la sută din păduri sunt proprietăți private. Coroana daneză deține, și în acest caz, supremația. Relații transmise de Karsten Raae (foto), directorul Danish Forestry.
Aspecte cheie în Danemarca:
- Monitorizare digitală: Se folosesc imagini satelitare și senzori pentru monitorizarea sănătății pădurilor, detectarea bolilor și a tăierilor ilegale, acestea fiind extrem de rare.
- Planificare silvică urbană și periurbană: Pădurile sunt integrate în planurile urbane, cu accent pe accesul public și conservarea biodiversității.
- Educație și implicare: Programele de educație ecologică sunt extinse, iar cetățenii sunt implicați în activități de voluntariat pentru protecția pădurilor.
- Economia circulară: Lemnul este valorificat în mod optim, cu minimizarea deșeurilor și investiții în tehnologii eco-friendly.
România, cu pădurile sale extinse și variate, poate adapta din modelul danez elementele legate de educație, implicarea publicului și valorificarea durabilă.
Alte țări europene: Finlanda, Suedia și Germania
În țări precum Finlanda și Suedia, pădurile acoperă peste 70% din teritoriu, iar gestionarea lor este extrem de sofisticată. Aceste țări investesc masiv în cercetare, tehnologii de monitorizare, și politici care combină conservarea cu dezvoltarea economică durabilă.
Germania, cu o cultură forestieră solidă, are un sistem bine pus la punct de certificare, educație forestieră și infrastructură tehnologică, precum și legislație clară și aplicată.
Ce învață România din aceste comparații?
- Investiția în tehnologie este esențială. Monitorizarea digitală, inclusiv dronele și AI, trebuie să fie integrate pe scară largă pentru control eficient.
- Legislația trebuie aplicată riguros și transparent. Exemplele din Austria și Germania arată importanța unor proceduri clare și a unor mecanisme de control eficiente.
- Implicarea comunităților și proprietarilor privați este un factor cheie. Modelele participative cresc responsabilitatea și protecția pe termen lung.
- Educația și conștientizarea publică sporesc sprijinul social pentru politici forestiere durabile.
- Valorificarea durabilă și inovatoare a lemnului aduce beneficii economice importante. România poate crește valoarea adăugată prin investiții în prelucrare și tehnologii verzi.
Această comparație evidențiază cât de mult poate evolua România în domeniul silviculturii, urmând pași concreți inspirați de modelele europene de succes.
Citește tot din DOSAR REFORMA ROMSILVA
